Summit de criză pentru ţările din estul Europei la Bruxelles

Mai multe ţări membre ale UE din Europa Centrală şi de Est, inclusiv România, ar urma să participe la un summit cu preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, la 1 martie, la Bruxelles, pentru a discuta despre criza economică. Summitul va avea loc sub forma unui avertisment pentru ţările dezvoltate din Vest, care ar fi tentate de protecţionism. Această reuniune va avea loc înaintea unui summit extraordinar al celor 27 de ţări membre ale UE, prevăzut în aceeaşi zi.

Acest summit are loc într-un context în care creşte îngrijorarea Europei cu privire la siguranţa financiară a ţărilor din Europa de Est, care se confruntă cu probleme monetare şi economice. Potrivit cotidianului „European Voice“, publicat la Bruxelles, ideea a fost lansată de premierul polonez Donald Tusk. Acesta ar dori participarea liderilor a nouă ţări membre ale UE din Europa Centrală şi de Est: Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, România, Bulgaria, Lituania, Letonia şi Estonia. „Vrem să trimitem un semnal clar pentru a spune că susţinem poziţia Uniunii Europene în protejarea pieţei comune şi că suntem împotriva protecţionismului“, a declarat ministrul polonez pentru Afaceri europene, Mikolaj Dowgielewicz, pentru agenţia poloneză PAP.

Franţa, în special, a atras critici din partea Cehiei, care deţine preşedinţia UE, denunţând delocalizările din această ţară şi condiţionarea ajutoarelor pentru producătorii de automobile de menţinerea locurilor de muncă pe teritoriul francez. Italia şi Spania sunt bănuite de Comisie că vor să ia măsuri similare. Grevele din Marea Britanie împotriva angajării străinilor au generat, de asemenea, temeri în ţările din Europa de Est care au aderat după 2004 la UE şi ai căror cetăţeni au plecat să muncească în Occident.

Săptămâna trecută, la Varşovia, Banca Mondială a cerut ţărilor occidentale să „protejeze“ Europa de Est. „Planurile de relansare ale ţărilor industrializate ar trebui să fie folosite pentru a încuraja într-o mare măsură producţia, nu într-un sens strict naţionalist“, a declarat expertul Indermit Gill.

Reuniunea din 1 martie a celor nouă ţări central şi est-europene din UE va constitui şi un prilej de a analiza oportunitatea unui plan de ajutor coordonat pentru sectorul financiar-bancar din Europa de Est, în condiţiile în care situaţia băncilor din regiune este extrem de gravă din cauza retragerilor masive de capital din ultimele luni.

O altă reuniune a avut loc duminică la Berlin, unde miniştrii de finanţe europeni s-au pregătit de viitorul summit G20 de la Londra şi au discutat în special despre dificultăţile băncilor din Europa de Est.

Comisia Europeană cere contribuţii mărite la FMI

Comisia Europeană a cerut, vineri, statelor europene membre ale Fondului Monetar Internaţional să-şi majoreze contribuţiile, pentru a putea ajuta ţările grav afectate de criza economico-financiară, mai ales pe cele est-europene.

„Noi cerem membrelor FMI să-şi sporească sprijinul financiar, pentru a putea creşte capacitatea de împrumut. Comisia doreşte ca ţările europene care sunt în măsură să contribuie la creşterea resurselor de creditare ale FMI să precizeze care este acest sprijin“, a spus comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, Joaquin Almunia, într-o conferinţă de presă organizată vineri după-amiază.

Potrivit lui Almunia, nici o ţară membră a Uniunii nu poate acorda singură acest tip de asistenţă, însă unele dintre ele îşi pot spori contribuţia la resursele Fondului Monetar Internaţional.

Conducerea FMI a lăsat să se înţeleagă, în ultimele săptămâni, că resursele sale de creditare sunt limitate, iar prelungirea crizei economice agravează această situaţie.

Japonia a anunţat, în urmă cu câteva zile, că îşi va spori cu 100 de miliarde de dolari contribuţia la bugetul FMI.

Dintre ţările central şi est-europene, Ungaria şi Letonia au primit deja ajutor financiar internaţional, de la FMI şi Uniunea Europeană. Situaţia din alte ţări din regiune, precum Croaţia, Ucraina, Serbia şi România este de natură să preocupe Bruxellesul.

Gordon Brown cere reformarea sistemului bancar

Prim-ministrul Marii Britanii, Gordon Brown, consideră că sistemul bancar trebuie să fie reformat astfel încât să se afle în slujba economiei, şi nu să o dirijeze, a transmis, duminică, AFP.

Într-un articol publicat în ediţia de duminică a cotidianului „The Observer“, Brown solicită crearea „unui sistem bancar reformat şi mai responsabil“, în contextul summitului european ce a avut loc duminică la Berlin.

Premierul britanic estimează că „băncile trebuie să acţioneze în funcţie de interesele pe termen lung ale acţionarilor şi în beneficiul economiei în ansamblu, nu doar în interesul pe termen scurt al bancherilor“. „Acestea trebuie să fie fundamentele pe baza cărora să fie clădit noul sistem“, afirmă Brown. Şeful executivului de la Londra se declară un adversar al „culturii bonusurilor pe termen scurt“, dar un susţinător al „unei guvernări mai puternice a băncilor şi al unei mai bune reglementări naţionale şi internaţionale“. El consideră totuşi că, „în viitor, provincialismul şi protecţionismul nu au loc în modelul nostru (economic)“.