Tichetele de masă generează locuri de muncă şi venituri bugetare

Potrivit unui studiu realizat de un centru de cercetări al Academiei Române, la fiecare 25 de noi beneficiari ai tichetelor de masă se creează un loc de muncă în sectorul agroalimentar, retail sau HoReCa. Datele incluse în cercetare arată că, în 2016, sistemul tichetelor de masă a injectat în economie 5,7 miliarde de lei (volum de emitere), generând 104.440 locuri de muncă şi un consum total de 8,4 miliarde de lei.

Dacă toţi bugetarii ar primi tichete de masă (la valoarea actuală de 15 lei pe zi) în locul indemnizaţiilor de hrană (în valoare anuală de două salarii minime brute pe economie), bugetul public ar câştiga 1,4 miliarde de lei. Aceasta deoarece fiecare leu acordat în tichete de masă aduce încasări bugetare de 40 de bani, iar pentru fiecare leu de contribuţii sociale scutite de la plată intră în economia locală aproape 4 lei, reiese dintr‑o analiză realizată de Academia Română - Centrul de Cercetări Financiare şi Monetare „Victor Slăvescu”.

Mai mult, potrivit cercetării, la fiecare 25 de noi beneficiari ai tichetelor de masă se creează un loc de muncă în sectorul agroalimentar, retail sau HoReCa.

„Tichetele valorice, îndeosebi tichetele de masă, pentru care s‑au făcut calcule specifice pentru anii 2014 şi 2016, au o eficienţă remarcabilă în generarea de consum, locuri de muncă şi venituri bugetare, ca urmare a efectului de rostogolire a impactului lor pe şase «valuri» succesive de impuls economic”, precizează realizatorii cercetării.

Primul „val” se referă la generarea de venituri bugetare prin simpla acordare a tichetelor de masă (impozit pe salariu la nivelul angajaţilor care primesc tichete de masă, impozit pe profit la nivelul emitenţilor de tichete) în timp ce al doilea „val” face referire la generarea de impozit pe profit la nivelul retailerilor care acceptă plăţi cu tichete de masă la bunurile alimentare vândute, de TVA la nivelul producătorilor de produse primare agroalimentare vândute retailerilor, de impozit pe profit la nivelul producătorilor de produse primare agroalimentare vândute retailerilor.

Al treilea „val” conduce la generarea de noi locuri de muncă de tip salarial, precum şi de locuri de muncă de tip non‑salarial (convenţii de muncă ad hoc sau pe durată determinată sau pe activităţi prestabilite) la producătorii de produse agroalimentare primare, la retaileri, la emitenţii de tichete de masă, la firmele curierat.

„Al patrulea «val» se referă la generarea de venituri bugetare (impozit pe profit, impozit pe salariu, contribuţii sociale, TVA) aferente noilor locuri de muncă salariate. Al cincilea «val» se referă la creşterea consumului de bunuri alimentare (consum efectiv final al gospodăriilor populaţiei) generat de noii salariaţi, precum şi noile persoane ocupate non‑salariate. Al şaselea «val» se referă la generarea de noi venituri bugetare la nivelul TVA aferent consumului suplimentar”, se arată în concluziile studiului de specialitate.

Conform datelor incluse în cercetare, în 2016, sistemul tichetelor de masă a introdus în economie 5,7 miliarde de lei (volum de emitere), generând 104.440 locuri de muncă şi un consum total de 8,4 miliarde de lei, care include şi consumul generat de aceste locuri de muncă.

Studiul Academiei Române evidenţiază, totodată, că tichetele valorice, în special cele de masă, aduc venituri bugetare cu o eficienţă mai mare decât toate impozitele şi contribuţiile sociale actuale.

Având în vedere toate aceste calcule, în studiu se recomandă amendarea Legii 153/2017 privind salarizarea bugetarilor, astfel încât ordonatorii de credite să poată acorda fie tichete de masă conform Legii 142/1998, fie indemnizaţii lunare de hrană reprezentând a 12‑a parte din două salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată.