Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Actualitate socială Tot mai mulți români conștienți de fenomenul știrilor false

Tot mai mulți români conștienți de fenomenul știrilor false

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Data: 20 Oct, 2021

Posturile de televiziune și rețelele de socializare sunt principalele mijloace de informare ale românilor, dar și sursele cele mai importante de dezinformare şi de propagare a ştirilor false, arată un sondaj INSCOP Research. În opinia specialiștilor, în lipsa unor „anticorpi” eficienţi împotriva dezinformării, se va înregistra o diminuare a încrederii în toate sursele de informare, inclusiv în cele serioase.

Un sondaj recent, dedicat percepţiei românilor cu privire la dezinformări şi ştiri false, realizat de INSCOP Research, la comanda Strategic Thinking Group, arată că 53,1% dintre români au ca sursă principală de informații posturile TV, 21% - reţelele sociale, 15,5% - ziarele, revistele şi publicaţiile online şi 7,7% - posturile de radio.

Totodată, cercetarea indică 49% dintre respondenţi care consideră că posturile TV sunt cele mai expuse la dezinformări şi propagarea de ştiri false (faţă de 52,6% în iunie), 35,3% care spun că în această situaţie se află reţelele sociale (faţă de 34,9% în iunie), 7,9% - ziarele şi revistele (faţă de 4,4% în iunie), 1,8% - posturile de radio (faţă de 2,3% în iunie). 

Procentul celor care conștienti­zează că sunt ținta dezinformărilor este tot mai mare. Astfel, 55,6% dintre respondenţi apreciază că în ultimele luni au fost expuşi la ştiri false sau dezinformări în foarte mare şi mare măsură (faţă de 50,1% în iunie şi 55% în martie), iar 40,8% că au fost expuşi în mică măsură sau foarte mică măsură/deloc (45,6% în iunie şi 42,6% în martie). 

Potrivit lui Dan Andronache, vicepreşedinte True Story Project, percepţia expunerii la ştiri false de către societate este mai ridicată acum în raport cu măsurătorile trecute, însă este mai scăzută în rândul populației vulnerabile, ceea ce accentuează necesitatea introducerii unor instrumente de evaluare a informaţiilor atât în cadrul sistemului de educaţie, cât şi structurarea unui sistem informal online/offline, care să se adreseze întregii societăţi.

„Responsabilitatea concepţiei şi diseminării soluţiilor aparţine în primul rând statului, ce îşi clatină stabilitatea menţinând abordarea pasivă curentă, cât şi societăţii civile, organizaţiilor profesionale şi patronale sau marilor branduri ce folosesc marketingul, media online/offline într-o cheie (…) ce favorizează inflamarea fenomenului infodemic şi menţinerea la cote scăzute a calităţii conţinutului media”, a spus Andronache, potrivit Agerpres.

La rândul său, Remus Ştefureac, preşedinte Strategic Thinking Group, a subliniat că, „în lipsa unor anticorpi eficienţi, cum ar fi educarea şi antrenarea capacităţii de a discerne rapid între ştiri false şi ştiri adevărate, efectul automat este o diminuare a încrederii în toate sursele de informare, inclusiv în cele serioase, care sunt concurate cu succes de furnizorii de ştiri false, subversive”. (C. Z.)