Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Tradiţii şi obiceiuri de iarnă, în Transilvania

Tradiţii şi obiceiuri de iarnă, în Transilvania

Data: 08 Ianuarie 2014
Încheierea sărbătorilor de iarnă este marcată prin mai multe manifestări tradiţionale. În unele dintre localităţi de pe Valea Mureşului, precum şi în zona Maramureşului, se obişnuieşte ca de Bobotează să se meargă cu Chiralesa. 
 
În seara dinaintea Bobotezei, în unele sate din Bistriţa-Năsăud, „hâzii“ pleacă la colindat pe la fiecare casă, costumaţi cât mai înfricoşător, înaintea venirii preotului cu crucea, care sfinţeşte gospodăriile cu agheasmă. 
 
În judeţul Sibiu, de Sfântul Ioan Botezătorul, la Tălmăcel, are loc obiceiul cunoscut sub numele „Udatul Ionilor“. După slujba religioasă, alaiul de tineri porneşte spre râul din sat. 
 
Tinerii călări poartă steaguri tricolore, iar copiii sunt îmbrăcaţi în straiele  tradiţionale. Un element deosebit al acestei sărbători este carul tras de boi împodobiţi şi alte elemente tradiţionale, specifice satului. La râu, feciorii îi udă pe rând pe toţi ce poartă numele de Ion sau Ioana.
 
Alte obiceiuri rare, specifice perioadei sărbătorilor de iarnă, sunt, pe Valea Mureşului Superior, „Proştii“ sau „Mascaţii“, „Vergelul“ sau „Virgilitul“ şi „Mutatul Porţilor“, conform Muzeului de Etnografie şi Folclor din Târgu Mureş.
 
Obiceiul Mutatului Porţilor de Anul Nou se practică încă pe Valea Mureşului Superior şi este interpretat fie ca o pedeapsă pentru gazdele care nu primesc colindători, fie ca o atenţie acordată fetelor nemăritate de către tinerii din sat.
 
Mutatul Porţilor se practică în noaptea dintre ani, când colindătorii, unii mascaţi, schimbă porţile vecinilor unele cu altele, sau le transportă la prima răscruce de drumuri, fie le ascund astfel încât să nu le mai găsească nimeni.
 
Cele mai populare sunt obiceiul uratului cu steaua de Crăciun, cu pluguşorul şi sorcova de Anul Nou.
 
La copii, obiceiul umblatului cu turca (denumită şi capra în unele localităţi de pe Valea Gurghiului) în seara de Ajun a Crăciunului - la Idicel Sat, Idicel Pădure, Vătava, Bistra Mureşului, Deleni, Pietriş, Jabeniţa, Râpa de Jos, Săcalu de Pădure, Ibăneşti, Dumbrava etc. 
 
Obiceiuri de iarnă mai rar răspândite sunt Lăturenii, care este un obicei de colindat de Crăciun la Luieriu, Săcalu de Pădure, Dumbrava etc., şi Chiraleisa - obicei de urare a copiilor în dimineaţa de Bobotează -, în localităţi de pe Valea Mureşului superior, dar şi din zona Câmpiei, conform Agerpres. (Oana Rusu)