Transformarea frunzelor uscate în compost

Frunzele care cad toamna sunt foarte valoroase pentru grădină, deoarece conţin multe substanţe organice necesare culturilor şi care pot îmbunătăţi structura solului. Mai mult, compostul din frunze uscate e cel mai ieftin şi mai la îndemână îngrăşământ.

Grămezile de frunze adunate în perioada toamnei chiar nu sunt o problemă, dacă ne gândim că pot fi folosite cu succes ca îngrăşământ pentru grădină. Frunzele uscate sunt o sursă importantă de hrană pentru sol, întrucât conţin de două ori mai multe minerale decât gunoiul de grajd. Fiind una dintre „armele” producătorilor care doresc să obțină o producție bună, dar și legume cu gust, compostul este utilizat şi de agricultorii care dețin mii de metri pătrați de solar. Compostul este și cel care intermediază introducerea în sol a microbilor buni, bacterii sau ciuperci, asigurându-se habitatul perfect, ca mai apoi microorganismele să extragă şi să descompună substanțele nutritive și să le transfere către plante.

Specialiştii în horticultură spun că o singură frunză de arţar conţine mai mult de 5% minerale, în timp ce frunzele de pin conţin calciu, magneziu, nitrogen, fosfor şi alte elemente într-un procent de 2,5 din greutatea lor. Acest lucru se explică prin faptul că majoritatea copacilor au rădăcini adânci, iar asta le permite să absoarbă minerale mai uşor, iar o mare parte din acele minerale ajung în frunze. Frunzele uscate ajută la aerisirea solurilor argiloase şi previn uscarea rapidă a celor nisipoase. Compostul nu este dificil de „preparat” și este un proces ce se poate face în orice gospodărie. Direct pe pământ, pentru a facilita acțiunea viermilor, într-un spațiu protejat de vânt, delimitat, după posibilități, cu răchită, scânduri sau crengi.

Compostul trebuie să conţină trei straturi de material. Se începe adunând un strat gros de 15 centimetri de frunze rupte sau sfâşiate, apoi se adaugă un strat de cinci centimetri de gunoi de grajd, iarbă verde sau corzi de viţă-de-vie, materiale organice ce conţin nitrogen necesar compostului. Nitrogenul este elementul care face să crească temperatura în interiorul grămezii de frunze. Mai puteţi adăuga şi materiale cu nivel scăzut de nitrogen, cum ar fi rumeguş, paie, ştiuleți de porumb sau iarbă uscată.

După cel puțin 6-12 luni, uneori după 2-3 ani, în funcție de viteza de descompunere, se ciuruiește grămada de compost, iar partea mai măruntă poate fi folosită la legume și flori. Cealaltă parte, mai grosieră poate fi folosită ca îngrășământ la culturile de porumb, cartofi şi grâu. Grămada de compost trebuie protejată de soare și ploaie în exces, pentru a evita pericolul de uscare sau de suprasaturare cu apă. E de reținut faptul că întoarcerile frecvente şi aerarea constituie secretul unui compost bine făcut. Când se construiește grămada, se udă fiecare strat, în aşa fel încât acestea sa aibă suficientă apă. După patru zile se aerează compostul, prin întoarcere, procedeu care se repetă la fiecare două zile, până când compostul este gata. De obicei, e aplicat toamna, dar poate fi pus la fel de ușor și primăvara. Compostul mai intră în componenţa amestecurilor de pământ pentru ghivece sau a amestecurilor pentru producerea răsadurilor. Prin urmare, folosiţi cu încredere compostul la pomilor fructiferi, arborilor şi arbuştilor ornamentali şi a plantelor decorative!