Camera Deputaţilor, ca for decizional, a adoptat, zilele trecute, o propunere legislativă mult așteptată de fermieri. Actul normativ modifică Legea nr. 287/2009 privind Codul civil în sensul instituirii duratei are
Vânzările de mâncare gătită s-au dublat în doi ani
Piaţa de mâncare gătită a înregistrat o dublare în ultimii doi ani, ceea ce arată creşterea puterii de cumpărare a românilor, iar ca tendinţă constantă se remarcă dezvoltarea zonei de food delivery, arată un studiu de specialitate. Aproape trei sferturi din totalul achiziţiilor realizate pentru a mânca în oraş sunt cuprinse în intervalul 21-50 de lei, iar bonul mediu pentru mâncarea comandată este 37,8 lei.
Valoarea totală anuală a pieţei de mâncare gătită (restaurante standard, fast-food, cantine, pub-uri şi supermarketuri) în cinci dintre cele mai mari oraşe din ţară, respectiv Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Cluj şi Braşov, s-a ridicat în 2019 la 14,1 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o dublare faţă de nivelul din 2017, de 7,2 miliarde lei, relevă studiul realizat de Hospitality Culture Institute, primul institut independent de cercetare, training şi consultanţă din România care studiază piaţa şi trendurile din HoReCa. „O piaţă HoReCa puternică reprezintă un indicator care arată că puterea de cumpărare a românilor este în creştere şi descrie, în acelaşi timp, dezvoltarea companiilor antreprenoriale din domeniu, alături de marii investitori străini, retaileri şi lanţuri de restaurante internaţionale. Ne dorim ca studiul nostru, aflat la a treia ediţie, să fie un barometru pentru orice antreprenor ori manager din industria ospitalităţii“, au declarat reprezentanţii institutului de cercetare.
Potrivit studiului, 73% din totalul achiziţiilor realizate sunt cuprinse în intervalul 21-50 de lei. Valoarea medie a bonului de achiziţie, indiferent de tipul de locaţie, este 42,3 lei, iar bonul mediu pentru mâncare în segmentul delivery este 37,8 lei. Din totalul respondenţilor, aproximativ 83% au fost cel puţin o dată în ultimele şase luni în restaurante standard, cu mese (sitting), 59% au utilizat servicii de livrare şi 59% au fost la fast-food. Dintre respondenţii care au utilizat serviciile de livrare pentru a comanda mâncare cel puţin o dată în ultimele şase luni au realizat comanda de acasă în cele mai multe situaţii, iar 31% de la locul de muncă. Mai mulţi respondenţi din oraşele din ţară - Timişoara, Iaşi, Cluj şi Braşov - au comandat mâncare prin intermediul telefonului mobil - 49%, faţă de 37% dintre consumatorii din Bucureşti.
Studiul citat a fost realizat la începutul anului 2020 în cinci dintre cele mai mari oraşe din România: Bucureşti, Braşov, Timişoara, Cluj, Iaşi. Statistica la nivel european arată că, în România, cheltuielile de consum care se referă la mâncare şi băutură în restaurante şi cafenele înregistrează cele mai scăzute valori ca procent din consumul total per familie din Uniunea Europeană, cu doar 3,1% alocate, în 2018, comparativ cu o medie de 8,8% în Uniune, 9,2% în Ungaria sau 9% în Cehia.