Viticultorii din Vrancea încep să mizeze pe turismul oenologic

În Vrancea, care deţine peste 26.000 de hectare de viţă-de-vie, respectiv 10% din suprafaţa viticolă a României, și în care se produc, anual, peste 100 de milioane de litri de vin, turismul oenologic este puţin dezvoltat faţă de alte zone cu podgorii. Simțind totuși potenţialul acestei activități, viticultorii vrânceni au început în ultimii ani să investească în structuri de cazare sau de degustare.

Potrivit antreprenorului viticol Daniel Guzu, care a intrat în industria vitivinicolă acum 16 ani, iar acum 4 ani a dezvoltat și un proiect de turism oenologic la Ţifeşti, investițiile în facilități pentru turiști sunt greu de amortizat pentru un viticultor.

„M-am născut aici, am făcut vin cu bunicul meu. Am iubit această activitate şi am zis să ajung la excelenţă în ceea ce fac, pentru că sunt pasionat. (...) Am avut această şansă să am bani din altă industrie şi să pot investi aici. Nu există fundament economic pentru a face astfel de investiţii (în turism oenologic, n.r.). Majoritatea firmelor din acest domeniu sunt la nivel de subzistenţă, de supravieţuire. Sunt puţine firme care au reuşit, printr-un market eficient, să ajungă la profituri considerabile, care să le permită astfel de investiţii”, spune Guzu.

Alți producători sunt mai optimiști și consideră turismul viticol un pas firesc de promovare, prin poveste, a vinului și a culturii locale. „Românii încă privesc cu scepticism această direcţie, dar eu văd un foarte mare viitor. Cumva promovăm zona, cultura locală, peisajele, tradiţia şi cred că putem să angrenăm până şi localnicii. (…) Majoritatea celor care ne vizitează vin din curiozitate, vor să vadă ce înseamnă producţia de vin, să descopere crama, oamenii, povestea din spatele vinului. Aici este secretul”, afirmă Livia Gârboiu, director de marketing al unei crame din Vrancea.

Unul dintre producătorii care și-au deschis cramele vizitatorilor este Marius Pricope din Străoane. „Consider că turismul oenologic este o prioritate pentru toate cramele. Momentan, facem mici degustări la cramă, cu vizite în câmp, dar nu avem posibilitatea să oferim şi o experienţă culinară, dar pe viitor ne dorim să îmbinăm vinul cu bucătăria şi gastronomia tradiţională, să colaborăm şi cu producători locali din zona noastră”, a spus, pentru Agerpres, Marius Pricope.

Livia Gârboiu este de părere că producătorii locali ar trebui să aibă mai multă încredere şi să ridice standardele, ceea ce ar avea ca rezultat inevitabila dezvoltare a turismului de profil, mai ales că, în România, cramele au un mare atu, acela al dotărilor la un nivel tehnologic înalt, care îi surprinde chiar şi pe turiştii străini. 

În urmă cu mai mulţi ani, Consiliul Judeţean Vrancea a iniţiat proiectul „Drumul podgoriilor vrâncene”, care s-a limitat în cele din urmă doar la montarea câtorva panouri şi la câteva evenimente de promovare a unor podgorii. (C. Z.)