Dialogul despre drepturile omului - o necesitate, o posibilitate şi o datorie

10 ediţii consecutive. Un adevărat maraton al ultimilor zece ani. Cel mai longeviv simpozion, cel puţin dintre cele înregistrate pe meleagurile moldove. An de an, cu o consecvenţă rar întâlnită, profesori universitari, doctori, teologi, cercetători, cadre didactice din instituţiile şcolare primare şi secundare, publicişti, preoţi de diferite confesiuni şi reprezentanţi ai autorităţilor locale se întâlnesc pentru a înlesni demersul de a face cunoscute populaţiei drepturile omului, înţelese prin prisma lor spirituală.

Redăm mai jos câteva dintre cele mai interesante intervenţii ale vorbitorilor şi participanţilor la dezbaterile din cadrul ultimei ediţii a simpozionului „Drepturile omului . dimensiune spirituală şi acţiune civică“, ale cărui lucrări s-au desfăşurat la Iaşi, în perioada 15-17 iunie a.c..

PS Petru Gherghel, Episcopul Diecezei de Iaşi: „Baza drepturilor omului este una transcendentă şi trebuie căutată numai în Sfânta Scriptură. De altfel, în una dintre cele zece porunci se găsec sintetizate drepturile omului. De aceea, suntem pentru apropiere şi conlucrare între cele două biserici surori pentru salvarea cetăţeanului român, care a devenit cetăţean european, dar care este în pericol de a se îndepărta de sacru.“

Gheorghe Nichita, primarul Municipiului Iaşi: „Interesul nostru comun priveşte omul şi comunitatea. De aceea, vom încuraja toate proiectele care evaluează starea omului şi a comunităţii locale şi propun soluţii viabile pentru armonizarea eforturilor tuturor instituţiilor cu cele ale Bisericii şi organizaţiilor non-guvernamentale pentru respectarea drepturilor omului.“

Prof. univ. dr. Irina Moroianu Zlătescu, director, Institutul Român pentru Drepturile Omului: „Pentru a se preveni sancţionările de orice fel, este necesară reglementarea juridică a drepturilor religioase. Pentru că trebuie să alegem toleranţa, şi nu intoleranţa, dialogul, şi nu conflictul. Or, sprijinul şi conlucrarea cu Bisericile locale sunt de un real folos în această direcţie.“

Mircea Fârşirotu, membru în Comisia de învăţământ din Camera Deputaţilor: „E limpede că noi trebuie să mergem şi către omul singur, dar şi către colectivitate, către societate. Nu globalizarea ne sperie în ceea ce priveşte apărarea demnităţii umane, ci păstrarea idenităţii omului, secularizarea vieţii, lipsa de smerenie, lipsa iubirii faţă de aproapele.“

Adrian Bulgaru, cercetător: „Prea puţin ne-am ocupat până acum de conflictele dintre Bisericile locale şi membrii altor confesiuni sau ai altor religii. Seminarul a arătat că viitorul ne va pune în faţa unor asemenea noi provocări. Cum le vom face faţă? Musulmanii, de pildă, dintr-o comunitate, pot face prozelitism faţă de alţii, dar nici unui alt cult nu îi este îngăduit să atragă vreun musulman de partea sa...“

Olivia Pitpalac, cercetătoare: „Am ajuns la concluzia că, în dezbaterile noastre viitoare, trebuie să cercetăm mai profund relaţia dintre state, Biserici şi confesiuni în cadrul Uniunii Europene.“

Prof. Ioan Oancea: „Avem obligaţia să ne batem pentru educaţia copilului în spiritul libertăţilor religioase, care presupune menţinerea religiei ca disciplină de învăţământ. Concluziile la care am ajuns în cadrul dezbaterilor sperăm să fie utile la adoptarea proiectelor de legi privind educaţia religioasă a copilului - educaţie care trebuie făcută cu acordul părinţilor, până când el ajunge la vârsta de 10 ani. Iar alegerea de către acesta a confesiunii şi religiei pentru studiu - după vârsta respectivă - se impune a fi reglementată legal.“

Prof. univ.dr. Octav Popescu: „Am dezbătut cu succes, în cadrul simpozioanelor noastre din ultimii ani, teme extrem de interesante despre toleranţa în ceea ce priveşte libertăţile omului, mai ales cele religioase, cele ce ţin de dimensiunea spirituală a drepturilor omului. Am ajuns la concluzii pertinente privind toleranţa şi intoleranţa. Ba chiar şi «toleranţa zero» faţă de efectele dăunătoare asupra vieţii omului, cum ar fi consumul de alcool, drogurile, agresiunea în familie etc. Dar nu ne-am preocupat să manifestăm acelaşi spirit de totală intoleranţă faţă de tot felul de tămăduitori, ghicitoare, prezicătoare, terapeuţi, falşi medici, vraci ori falşi preoţi. Nici Bisericile, nici structurile statale responsabile de sănătatea populaţiei, de administrarea şi ordinea internă nu dau atenţie acestor grupuri care dăunează tot mai mult omului, care îi anihilează drepturile fundamentale. Acum ne-am conturat mai clar ideile şi modalităţile de acţiune şi în aceste direcţii.“

Prof. Marieta Lesovici: „Am dezvoltat, în cadrul unui parteneriat cu instituţii şi ONG-uri din şapte state, printre care Marea Britanie şi Irlanda, Proiectul «Face it!», prin care demultiplicăm modelele de educaţie în familie, în spiritul cunoaşterii, înţelegerii şi solicitării de către adulţi a respectării drepturilor omului în componenta lor spirituală. Vrem ca omul să ştie care îi sunt drepturile, cum să le conştientizeze şi cum să şi le ceară.“

Prof. univ. dr. Letizia Fiorillo dello Russo: „Legile sunt făcute să prevină, nu să pedepsească. De aceea, e timpul să ne gândim mai bine la generaţiile viitoare, la prevenirea încălcării drepturilor lor viitoare, cum ar fi dreptul la o viaţă într-un mediu protejat natural şi ambiental, la o alimentaţie sănătoasă, la o convieţuire în comunităţi largi, care respectă în totalitate drepturile fiecăruia în parte.“

Gheorghe Pârvan, cercetător: „Am citit un articol în ziarul «Lumina» despre televiziunile care, în loc să ajute la respectarea drepturilor omului, mai mult îndeamnă la încălcarea lor. Mass-media, între libertate şi libertatea de informare a omului. Iată o temă adecvată pentru simpozionul nostru de la a XI-a ediţie. Presa, libertatea presei, libertatea de exprimare şi demnitatea umană sunt subiecte de mare actualitate pentru noi, profesorii, teologii, medicii, cercetătorii, preoţii etc.“

Lucian Groza, avocat: „Cresc atitudinile distructive din viaţa omului. De aceea, trebuie să crească şi conlucrarea dintre Biserică şi Şcoală.“

Prof. univ. dr. Laurenţiu Şoitu: „Suntem trimişi în lume ca fiinţe celeste. Să nu risipim timpul. Să ne asumăm dreptul de a ne înălţa. În noi stă forţa să evităm păcatul care duce la degradarea fiinţei umane.“