Medicina de urgență este o specializare deosebită între cele din acest domeniu vast care are în vedere vindecarea omului. Una e să fii medic legist, medic de familie, medic de medicina muncii și cu totul altceva să lucrezi în UPU (Unitatea de Primiri Urgențe). Aici intri fie pentru că ai un spirit de jertfelnicie ieșit din comun, fie ai nevoie de adrenalină și nu o găsești decât în contact cu situațiile dificile. În UPU gărzile sunt... gărzi adevărate. Nu ai timp nici să te uiți pe geam și să-ți spui: Hmmm, deja s-a făcut dimineață. Uneori te duci cu mâncarea pe care ai adus-o de acasă neatinsă. Un medic de urgență seamănă cu un pilot de supersonic, ia deciziile corecte nu în minute, ci în secunde. Doctorița Diana Cimpoeșu e șefa UPU de la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași, dar și profesoară la UMF „Gr. T. Popa” din capitala Moldovei. Despre o gardă mai puțin obișnuită, petrecută de Crăciun, ne povestește domnia sa în materialul de față.
„Ecologia nu este o noutate pentru Biserică“
Omul este trup şi suflet, iar cum sufletul nu se poate înălţa fără rugăciune sinceră şi curată, împletită cu fapta cea bună, cu iubirea aproapelui, aşa nici trupul nu poate supravieţui atâtor factori externi tot mai epuizanţi fără o alimentaţie sănătoasă. Grija faţă de mediul înconjurător şi faţă de calitatea pâinii "celei de toate zilele" este ancorată în viaţa Bisericii încă de la începuturile ei, acum creştinii ortodocşi trebuind doar să redescopere învăţăturile Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi ale Sfinţilor Părinţi.
Preocuparea Bisericii faţă de ceea ce unii dintre noi am descoperit astăzi ca o noutate în domeniu, hrana bio, îşi are vechi rădăcini în Noul Testament, când Mântuitorul Iisus Hristos subliniază importanţa alimentaţiei, deopotrivă a celei spirituale şi trupeşti: "Căci flămând am fost şi Mi-aţi dat să mănânc; însetat am fost şi Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi M-aţi primit; gol am fost şi M-aţi îmbrăcat; bolnav am fost şi M-aţi cercetat; în temniţă am fost şi aţi venit la mine" (Evanghelia după Matei). "Mântuitorul Iisus Hristos spune, întâi de toate, că "am fost flămând...", pe urmă însetat, străin, gol, bolnav şi în temniţă. Dar, primul aspect pe care Mântuitorul îl subliniază este că a fost flămând şi I s-a dat să mănânce. Este clar că şi Mântuitorul acordă o atenţie deosebită modului cum ne alimentăm, ne îndeamnă să privim cu responsabilitate şi foamea fiziologică, dar şi foamea de lucruri sănătoase pe care nu le primim printr-o alimentaţie de tip industrial", a spus părintele Mihai Mărgineanu, preot paroh la Biserica "Sf. Ap. Toma" şi "Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina", care subliniază numeroasele momente din Sf. Scriptură care-i luminează pe credincioşi în ceea ce priveşte calitatea şi importanţa hranei: "În Noul Testament, Mântuitorul Iisus Hristos este înfăţişat înmulţind pâinile şi peştii, oferind oamenilor, spre săturare, alimente. Sunt numeroase astfel de momente în care Mântuitorul arată o atenţie şi o răspundere deosebită faţă de natură, subli-niind faptul că această renaştere, convertire interioară, trebuie să aibă un ecou în exterior". "Revoluţia" bio (eco) ia amploare cu fiecare zi, tot mai multe magazine organizându-şi spaţiul astfel încât să ofere clienţilor o gamă vastă de produse organice, tot mai des canalele media găzduiesc diverse emisiuni pe teme ecologice, de protecţia mediului. Interesul populaţiei pentru acest tip de produse a crescut şi datorită studiilor date publicităţii, care au relevat impactul negativ al alimentelor obţinute industrial pentru a satisface nevoia de hrană la nivel global. "Se pune foarte mult accent acum pe productivitate: pentru a se realiza producţii record nu mai contează ce pui în pământ, ce calitate au produsele etc. Suntem tentaţi, din lipsă de timp, să privim întâi dinspre exterior, analizând calitatea produsului din perspectiva publicităţii realizate prin intermediul ambalajului şi al reclamelor de la televizor. Astfel, judecăm lucrurile foarte superficial. Din păcate, multe alimente de odinioară, foarte sănătoase, sunt trecute în plan secundar în favoarea produselor realizate industrial. De aceea, măcar din când în când e bine şi e necesar să ne trezim conştiinţa şi să ne îndreptăm atenţia spre produsele obţinute într-un mod clasic", a mai subliniat părintele Mihai Mărgineanu. Postul, grija faţă de hrana trupească Acţiunea ecologică, fie ea îndreptată asupra mediului sau a alimentaţiei, nu reprezintă o noutate pentru Biserică, Dumnezeu îndemnând pe oameni să păzească darurile făcute lor şi să le înmulţească; să îngrijească de trup pentru ca mintea să nu aibă de suferit. Astfel, postul instituit în cadrul Bisericii noastre reprezintă o formă de promovare a alimentaţiei sănătoase atât în privinţa sufletului, cât şi a trupului. "Postul trebuie privit şi din perspectiva sănătăţii trupului, ca şi din perspectiva a ceea ce clădim, ce zidim în interiorul sufletului. Nu întâmplător, între Sfinţii Părinţii ai Bisericii, care au instituit postul, mulţi aveau studii medicale", susţine preotul paroh de la Biserica Toma Cozma. Piaţa produselor eco nu depăşeşte 1% În mod special după anii â90, piaţa românească a fost asaltată de produsele lumii noi, nemaifiind considerat bun un suc natural stors din cele mai rumene fructe crescute în copacii nestropiţi cu chimicale de pe plaiurile mioritice, ci unul din import, de o culoare nedefinită şi un ambalaj atrăgător. Şi dacă piaţa produselor bio este situată în ţările vestice undeva la 5 procente, cu un trend ascendent, la noi se trece cu greu de 1%. "Piaţa produselor ecologice a avut, până în prezent, un trend destul de scăzut în ţara noastră, din cauza diverşilor factori: interese economice limitate doar la profitul imediat, lipsa unor strategii coerente, o superficială abordare a situaţiei dramatice a ambientului inundat de toxine", spune Vasilica Onofrei, consilier la firma Bioma Agro Ecology Co. "Trebuie să redescoperim, cu ajutorul Bisericii, ecologia" O mică întoarcere în timp ne va descoperi faptul că ecologia şi tot ceea ce derivă din acest "trend" lansat şi promovat cu intensitate în ultimii ani pe piaţă nu reprezintă deloc o noutate pentru creştini. "Responsabilitatea faţă de mediu, faţă de lume şi faţă de oameni are o puternică argumentaţie încă de la începuturile existenţei umane. Dumnezeu l-a creat pe om, l-a aşezat în raiul cel din Eden nu ca să stea şi să privească la stele, ci ca să-l lucreze şi să-l păzească. Termenul de a păzi se referă la responsabilitatea pe care o are omul faţă de ceea ce Dumnezeu i-a încredinţat. Acum, însă, trebuie să redescoperim ecologia, grija faţă de mediu, faţă de sănătatea noastră, prin modul în care trăim şi ne alimentăm. Biserica, pe lângă rolul esenţial de a urmări îndeaproape evoluţia spirituală a creştinilor, are şi responsabilitatea de a urmări această condiţie umană pe care o creează alimentaţia. Pentru că nu doar consumul exagerat de produse alcoolice duce spre ruina sufletul, ci şi alte produse care creează o stare de dependenţă faţă de ele, acestea trebuind privite cu foarte multă rezervă şi atenţie, dincolo de aspectul comercial", îndeamnă părintele Mărgineanu.