Jumătate din „orfanii migraţiei“ din Europa provin din România

Copiii rămaşi singuri acasă, în timp ce părinţii lor îşi caută un rost mai bun în viaţă muncind pe rupte în ţări străine, reprezintă o realitate a zilelor noastre, pe care societatea, în ansamblul ei, încearcă să o rezolve prin promovarea unor programe de consiliere. Potrivit UNICEF, 350.000 de copii români au rămas în grija bunicilor sau altor rude, în timp ce la nivel european sunt înregistraţi, în total, 700.000 de "orfani ai migraţiei", arată Organizaţia Eurochild.

Unul dintre gravele fenomene cu care se confruntă societatea românească este cel al emigraţiei a unuia dintre membrii familiei sau chiar a amândurora, lăsând în grija bunicilor sau altor rude unul sau mai mulţi copii. Etichetaţi drept "copii rămaşi singuri acasă" sau "orfani ai emigraţiei", aceştia suferă din punct de vedere emoţional, se simt, adeseori, abandonaţi şi adoptă comportamente extreme pentru a atrage atenţia asupra lor. De asemenea, ei sunt mult mai expuşi riscului abandonului şcolar şi excluziunii sociale.

Numărul mare al acestora a determinat instituţiile statului, cele europene, dar şi ONG-urile să-şi adapteze programele de consiliere pentru contracararea acestui fenomen şi pentru susţinerea copiilor direct implicaţi.

Centrul de zi şi Centrul de consiliere şi sprijin familial din cadrul Centrului Comunitar de Servicii Sociale "Patriarh Justinian Marina" oferă consiliere psihologică şi duhovnicească acestor copii, precum şi alte activităţi educative şi recreative de petrecere a timpului liber, în încercarea de a-i feri de eventualele pericole sociale sau, mai grav, de a se transforma în răufăcători. "Este o problemă cu care se confruntă societatea civilă. Trebuie semnalat faptul că mulţi dintre copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate au comportamente de frustrare, de libertate în exces, ei neputând fi supravegheaţi. Încercăm să-i consiliem şi să le explicăm toate problemele acestei vieţi, să conştientizeze că pericolul la care sunt expuşi, precum violenţa, drogurile etc., discutând împreună pe aceste teme. Preoţii trebuie să se implice ca nişte adevăraţi slujitori şi învăţători pentru a le întinde o mână de ajutor celor care au nevoie", a spus părintele Ionuţ Bogdan Văduva, coordonator servicii sociale în cadrul Centrului de Consiliere şi Terapie de Familie "Patriarh Justinian Marina" Bucureşti.

Proiecte de susţinere a copiilor, din partea ONG-urilor

Mai multe ONG-uri italiene, precum şi Comisia Europeană sunt dispuse să susţină cu fonduri proiectele dezvoltate pentru ajutorarea copiilor români "orfani ai emigraţiei", al căror număr este estimat de UNICEF la circa 350.000, grupaţi mai ales în judeţele din Moldova, abandonaţi într-o măsură mai mare sau mai mică de părinţii plecaţi în Italia şi Spania, este concluzia simpozionului "Left Behind", organizat la sfârşitul lunii trecute la Milano, Italia.

Reprezentanţii principalului organizator al evenimentului, Fundaţia LâAlbero della Vita, şi ai misiunii Comisiei Europene de la Milano şi-au arătat disponibilitatea de a-i ajuta la dezvoltarea şi finanţarea unor proiecte cu partenerii români specializaţi în acordarea acestui tip de asis-tenţă, cum ar fi Asociaţia "Alternative Sociale" din Iaşi şi Fundaţia Umanitară "Pacea" din Roman (Neamţ).

"LâAlbero della Vita" a anunţat, cu această ocazie, dorinţa de a sprijni cu 17.000 de euro un proiect în valoare de 40.000 de euro, pe care îl vom dezvolta în cinci comune din judeţul Iaşi, pentru înfiinţarea unui cabinet medical şi psihologic care va deservi 550 de copii, 80 fiind în situaţia de a avea unul sau ambii părinţi în străinătate", a declarat, pentru Agerpres, Alexandru Gulei, coordonator de proiecte la Asociaţia Alternative Sociale.

El a arătat că asociaţia sa, care studiază situaţia acestor copii din judeţele Moldovei încă din 2005, le acordă diverse servicii specializate şi a iniţiat mai multe acţiuni de conştientizare publică; a depus recent, pentru a obţine finanţare europeană, împreună cu LâAlbero della Vita şi Universitatea din Barcelona, un proiect de cercetare, a acestei probleme nu doar în România, ci şi în Italia şi Spania, unde se află părinţii respectivi. "Trebuie să comunicăm cu aceşti părinţi, să îi facem să înţeleagă cât de important este să comunice, la rândul lor, foarte mult cu copiii, să le acorde atenţie", a spus Alexandru Gulei.

La rândul său, Organizaţia Salvaţi Copiii România, cu sprijinul Enel CUORE şi Intesa Sanpaolo Bank, a inaugurat, tot în luna mai, Programul "Creştem împreună", având ca obiectiv diminuarea impactului negativ al emigraţiei economice a părinţilor în Italia asupra copiilor rămaşi singuri acasă, în România, prin care acordă asistenţă socială, psihologică şi pedagogică acestor copii. "Copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate reprezintă o categorie specială, neinclusă în programe sociale sau pedagogice. Aceşti copii nu sunt, teoretic, singuri: ei au părinţi, dar care nu sunt lângă ei, nu îi iau de la şcoală, nu le verifică temele. Din aceste cauze, ei devin introvertiţi, nesiguri şi de multe ori abandonează şcoala, pentru că nu fac faţă solicitărilor pedagogice. Programul implementat de Organizaţia Salvaţi Copiii se adresează acestor copii şi părinţilor lor", a declarat Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv al Organizaţiei Salvaţi Copiii România.

Programul dedicat copiilor rămaşi singuri acasă în urma emigrării părinţilor lor este activ în opt unităţi de învăţământ din Timiş, Caraş-Severin, Hunedoara, Dolj, Dâmboviţa, Argeş, Bucureşti şi Constanţa, prin programe "Şcoala după şcoală", prin care se asigură pregătirea suplimentară a copiilor, orientarea şcolară şi consilierea individuală. În fiecare program sunt implicaţi un cadru didactic, un consilier şcolar/psiholog şi un asistent social.

UNICEF: 350.000 de copii "orfani" -cu părinţi în străinătate

Numărul copiilor rămaşi singuri acasă în urma plecării părinţilor la muncă în străinătate este estimat de UNICEF la circa 350.000, majoritatea regăsindu-se în partea de est a ţării.

Mafalda Leal, reprezentant Eurochild, a confirmat, la întrevederea de la Milano, că 350.000 dintre cei aproximativ 700.000 de "orfani ai migraţiei" din Europa provin din România, iar 126.000 dintre aceştia au ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate. Din totalul "orfanilor migranţilor", 16% nu şi-au văzut părinţii pentru mai mult de un an, în timp ce 3% nu i-au văzut de mai mult de patru ani, s-a prezentat într-o serie de date legate de situaţia economică a copiilor în UE.

De asemenea, în România, 33% dintre copii se află sub limita de sărăcie, în timp ce media europeană este la 20%.

Celei mai recente comunicări din partea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Familiei şi a Drepturilor Copilului arată alte cifre, respectiv peste 82.464 de copiii rămaşi fără unul sau ambii părinţi în urma plecării acestora la muncă în străinătate. Dintre aceştia, 26.406 sunt copii care provin din familii în care ambii părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate; 47.154 sunt copii care provin din familii în care un părinte este plecat la muncă în străinătate şi 8.904 sunt copii care provin din familii în care unicul susţinător este plecat la muncă în străinătate.

58% dintre mame şi 64% dintre taţii migranţi au studii medii

Un studiu al UNICEF România arată că majoritatea părinţilor migranţi au sub 40 de ani, atât mame, cât şi taţi (78%, respectiv 63%). În termeni de nivel de educaţie al migranţilor, mamele au, în general, un nivel mai scăzut decât taţii: 36% dintre mame au nivel de educaţie primară şi secundară în comparaţie cu taţii, 23% - care au acelaşi nivel de educaţie. Majoritatea populaţiei are nivelul de educaţie în categoria studii medii, 58% mame şi 64% taţi. Doar 13% dintre taţi şi 7% dintre mame au studii superioare.

Cercetarea naţională mai subliniază că aproape o cincime (18%) dintre cazurile în care mama migrează sunt afectate de o deteriorare a relaţiilor între părinţi, iar dintre aceştia 43% chiar şi divorţează.

Principalele consecinţe asupra copilului sunt vizibile în termeni de suferinţă emoţională şi psihologică (lucru declarat atât de părinţi, cât şi de copii).