Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate „Ne cumpărăm moartea cu bani“

„Ne cumpărăm moartea cu bani“

Galerie foto (1) Societate
Un articol de: Dumitru Manolache - 08 Apr, 2010

Bucureşti, martie 2010, pe o stradă într-un cartier îngropat în mizerie şi sărăcie din sectorul 5. Maşina Asociaţiei "Integration"parchează pe trotuar. E frig, ninge şi bate vântul. La scurt timp, din blocurile coşcovite de igrasie şi ger încep să apară "beneficiarii". Băieţi şi fete, foarte tineri, cu feţele livide, cu pupilele lărgite sau micşorate cât gamalia de ac, bărbaţi trecuţi de 40 de ani, femei, mame, taţi, copii, familii întregi. Vin încet, unii tăcuţi, absenţi, alţii încropind un zâmbet jenat, împovăraţi de o adâncă şi mistuitoare suferinţă.

Se apropie de maşină, spun codul, semnează, îşi iau seringile, apa distilată şi tampoanele sterilizate oferite gratuit de echipa asociaţiei şi fug înapoi în cutiile lor de beton îngheţate şi mucegăite unde vor continua să-şi administreze iluzoria fericire din seringi. Ei sunt consumatori de droguri, beneficiarii unui program de reducere a riscurilor asociate consumului de stupefiante, derulat de asociaţie.

Câţiva adolescenţi ne întreabă ce să facă, pentru că ar vrea să se lase. Nu mai pot. Au ajuns la disperare. Totul e năruit. Ar vrea să scape. Să se interneze undeva şi să se trateze. O spun cu durere şi disperare, de fiecare dată când se întâlnesc cu cei de la "Integration". Dar poate nici ei nu cred cu adevărat ce spun. Sau chiar vor să scape, dar o forţă mai puternică decât voinţa lor îi opreşte. Cer ajutor, pentru că singuri nu vor putea învinge rătăcirea.

"Dacă nu mă injectez, mă simt ca şi când aş fi o jumătate de om"

Îndrăznesc şi-l întreb pe un tânăr despre suferinţa lui. Mă priveşte bănuitor, apoi se uită la un voluntar din echipa "Integration" pe care îl cunoaşte de ceva vreme, se linişteşte şi-mi răspunde: "Ceea ce fac eu, ceea ce facem noi este o boală. Drogul este o boală. Mai mult, este o moarte. Ne cumpărăm moartea cu bani. Dacă nu mă injectez, mă simt ca şi când aş fi o jumătate de om. Mă bate şi un copil de zece ani. Vreau să mă las. Am familie, am doi copii. Am lucrat în străinăte în construcţii şi toţi banii pe care i-am câştigat acolo s-au dus aici pe moarte. Mama nu ştie nimic, şi nici nu vreu să afle. Ar fi prea dureros pentru ea. Nu ştiu cine ar putea să mă mai ajute. Mă injectez de doi ani cu heroină. Am început să consum în anturaj, cu prietenii. Am încercat o dată, de două ori, de trei ori. Pe urmă, m-am învăţat aşa. M-am lăsat pentru vreo şapte luni, când lucram afară. Acum, am ajuns uneori chiar şi la şapte doze pe zi. Când nu mă înţep la timp, mă dor oasele de mor, n-am poftă de mâncare, vomit, încep să tremur, mă ia cu frisoane. Ferească Dumnezeu să intru în sevraj, că atunci chiar mor".

Îl întreb dacă crede că poate fi ajutat de cineva. Îmi spune că speranţa lui este un centru de tratament. Dar asta costă şi el nu are bani. "Dar Biserica?". Surprins, se gândeşte câteva clipe, se uită în ochii mei şi-mi spune: "Da. Cred că ne-ar putea ajuta, dar nu ştiu exact cum. Poate ar trebui să mergem şi noi la biserică, să ne închinăm, să ne mai rugăm, să aprindem câte o lumânare, pentru că dacă nu ar fi Dumnezeu, cred că n-am exista nici noi".

Mă mai priveşte încă o dată. Îmi întinde mâna, se întoarce şi dispare undeva după colţul unui bloc.

Consumul de droguri injectabile, cea mai serioasă problemă de sănătate publică

În anul 2007, Agenţia Naţională Antidrog a efectuat o anchetă cu privire la prevalenţa infecţiilor HIV şi/sau VHC în rândul consumatorilor de droguri injectabile din Bucureşti aflaţi în tratament. Colectivul de specialişti care a efectuat ancheta, coordonat de prof. univ. dr. Pavel Abraham, a întocmit un raport din care reiese că, în zona Bucureşti/Ilfov, "consumul de droguri pe cale injectabilă constituie o problemă serioasă de sănătate publică, mai ales în rândul populaţiei tinere cuprinsă între 18 şi 34 de ani" şi că, "dintre drogurile consumate pe cale injectabilă, heroina este de departe cel mai frecvent drog - peste 93% din cazuri - fapt care creează probleme suplimentare, în special din cauza potenţialului adictiv foarte mare al acestui drog, cu consecinţe ulterioare medicale şi sociale". Acelaşi raport mai subliniază că injectarea drogurilor reprezintă un important factor de risc pentru transmiterea unor boli infecţioase extrem de grave, cum ar fi HIV, hepatite virale etc. De aceea, realizatorii anchetei apreciază ca fiind foarte importantă promovarea "programelor tip harm-reduction şi a testării voluntare". "Procentul respondenţilor care s-au testat vreodată pentru HIV sau HVC a fost redus - în jur de 50% conform declaraţiilor subiecţilor, în anul 2007 testându-se numai aproximativ 20% dintre subiecţi, reprezentând o treime din totalul celor care s-au testat vreodată. La aceste procente reduse se adaugă procentul mare al celor care au declarat că au utilizat seringi sau ace folosite anterior de o altă persoană, circa 88% dintre respondenţi", se mai arată în raport. În opinia autorilor studiului, "se impune extinderea programelor tip schimb de seringi şi finanţarea acestora, inclusiv de către instituţiile guvernamentale, paralel cu promovarea susţinută a testării voluntare HIV şi VHC".

Capitala este cea mai afectată zonă din ţară

"În Bucureşti, situaţia este dramatică, îmi spune domnul Costin Militaru, manager de proiect la Asociaţia "Integration". Nivelul de informare este foarte scăzut. Am întâlnit consumatori care erau convinşi că SIDA sau hepatitele se iau din droguri, nu de pe acele şi seringile folosite de mai multe persoane. Anual, noi asigurăm servicii pentru 500-700 de beneficiari asistaţi, consumatori activi care se injectează, din toate categoriile sociale, de la copii de şcoală primară până la persoane în vârstă. Prevenţia la consumatorul activ este tardivă. De aceea, noi lucrăm pe programe de sănătate publică care vizează reducerea răspândirii HIV, a hepatitelor B şi C şi a altor boli transmisibile. Noi nu încurajăm consumul de droguri. După estimările noastre, numai în capitală există aproximativ 20.000 de consumatori de droguri, în majoritate care se injectează. Numai eu cunosc cam 6.000-7.000 de persoane. De aceea şi programele noastre se îndreaptă către ele. Avem proiecte care au ca scop conştientizarea opiniei publice de faptul că drepturile omului trebuie respectate, chiar dacă eşti consumator de droguri, altele dedicate reducerii riscurilor consumului de droguri, proiecte de creştere a gradului de informare a tinerilor din liceele din Bucureşti cu privire la riscurile asociate consumului de droguri, cum ar fi "Săptămâna sănătăţii în licee", unde organizăm sesiuni de informare şi dezbarere cu elevii pe această temă. Un alt proiect - "Iniţiativa 38" - îşi propune să contribuie la creşterea accesului unui număr de 4.760 de deţinuţi din cinci penitenciare din România la servicii de prevenire a infecţiilor cu transmitere sanguină şi sexuală, formarea şi monitorizarea unui număr de 175 de educatori între egali din rândul deţinuţilor, calificaţi pentru a oferi informaţii despre riscurile asociate unor comportamente etc".

Biserica poate transmite mesaje convingătoare

Referitor la implicarea Bisericii în acţiuni care au ca scop reducerea consumului şi a riscurilor asociate consumului de droguri, domnul Costin Militaru ne­a declarat: "Salutăm această iniţiativă şi vă asiguram de tot sprijinul nostru. Credem că Biserica Ortodoxă Română poate să transmită foarte convingător populaţiei, prin intermediul preoţilor, că atunci când vorbim de consumatorul de droguri vorbim de un om, care trebuie ajutat să îşi găsească o cale stabilă în viaţă, nu să fie marginalizat şi stigmatizat. După părerea noastră, Biserica se poate implica în campanii de prevenire a consumului de droguri, atât în cadrul orelor de religie din curricula şcolară, cât şi în timpul predicilor. Consilierea spirituală pentru persoanele consumatoare şi familiile acestora este o altă cale prin care pot fi ajutaţi aceşti semeni ai noştri".

"Integration", furnizor acreditat de servicii de asistenţă

Asociaţia "Integration" este singura organizaţie nonguvernamentală din Bucureşti formată din foşti sau activi consumatori de droguri. De şase ani, se află în prima linie a"frontuiui". A început să funcţioneze la jumătarea anului 2004 ca grup de suport în cadrul Asociaţiei Române Anti-SIDA, devenind ulterior asociaţie. Aceasta se adresează populaţiei largi, dar în special consumatorilor activi de droguri şi persoanelor aflate în recuperare după consum, cât şi celor care sunt interesaţi de acest fenomen.

"Integration" desfăşoară activităţi care vizează tocmai reducerea riscurilor asociate consumului de droguri, schimbul de seringi, consiliere pentru reducerea riscului, referire către servicii specializate medico-psihosociale etc. În anul 2007, a fost acreditată de către Departamentul de asistenţă socială şi politici familiale din Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, ca furnizor al acestor servicii.