Neuronii-oglindă şi schimbarea civilizaţiei

Empatia este o modalitate de cunoaştere intuitivă. Este acel fel în care „ştim ce e în sufletul celuilalt“. Mai nou, oamenii de ştiinţă susţin că ea ţine de biologie. Giacomo Rizzolatti şi colegii lui au descoperit în 1996 un grup de neuroni, numiţi neuroni-oglindă.

Neuronii-oglindă se află în partea din faţă a creierului, în lobii frontali. Aici se găsesc şi neuronii de comandă motorie, care se activează când o persoană execută o anumită mişcare. Rizzolatti a descoperit că un subset din aceşti neuroni motori, cam 20 la sută din ei, se vor activa şi când doar mă uit la altcineva care face o acţiune. Deci, am un neuron care se activează când eu mă întind şi apuc ceva, dar se activează şi când mă uit la altcineva întinzându-se şi apucând ceva. Acest lucru este cu adevărat uimitor, pentru că e ca şi cum acest neuron adoptă punctul de vedere al celeilalte persoane. Este ca şi cum ar realiza o simulare, într-o realitate virtuală, a acţiunilor celeilalte persoane. Neuronii oglindă se „aprind“ când executăm o acţiune sau când vedem pe altcineva făcând o acţiune. Ei sunt cei care ne ajută să dăm un înţeles comportamentului altor oameni, să le înţelegem mintea, să le intuim acţiunile, să le interpretăm gesturile, să ne punem în pielea lor.

În copilărie, ei sunt extrem de importanţi, cu ajutorul lor învăţând foarte repede în primii ani de viaţă să zâmbim, să ne încruntăm, să cerem ajutorul şi, de fapt, toate comportamentele şi normele familiei şi grupului.

„Cu neuronii-oglindă nu trebuie să pretindem că suntem în pielea altei persoane... ne aflăm practic în mintea unei alte persoane.“ (Marco Iacoboni)

Nu există o diferenţă reală între conştiinţa mea şi conştiinţa altcuiva

Se pare că ceva foarte important s-a întâmplat acum aproape 75.000 de ani. Este vorba despre o apariţie subită şi o răspândire rapidă a unui număr de abilităţi unice fiinţelor umane, cum ar fi folosirea uneltelor, focului, adăposturilor, limbajul şi abilitatea de a citi mintea altcuiva şi de a interpreta comportamentul acelei persoane. Toate acestea s-au întâmplat relativ rapid. „Ce s-a întâmplat a fost probabil apariţia subită a unui sistem sofisticat de neuroni- oglindă, care au permis oamenilor să emuleze şi să imite acţiunile altor oameni. Şi atunci s-a întâmplat ca o descoperire accidentală, făcută de către un membru al grupului, să zicem folosirea focului, sau un anumit tip de unealtă, în loc să dispară, s-a răspândit rapid în rândul populaţiei orizontal sau a fost transmisă vertical, de-a lungul generaţiilor.“ (Vilayanur Ramachandran)

O fiinţă umană, un copil, a putut apoi să îşi privească părinţii omorând un urs polar, jupuindu-l şi punându-şi blana lui pe corpul lor, şi el a învăţat asta într-un singur pas! Odată învăţată metoda, aceasta se răspândeşte în proporţie geometrică în populaţie. Imitaţia abilităţilor complexe este fundamentul civilizaţiei. Neuronii-oglindă prezenţi la om se pare că sunt cei mai inteligenţi, flexibili şi mai evoluaţi, comparativ cu neuronii oricărei alte specii animale de pe pământ.

Interesant este că există neuroni oglindă care, la fel ca neuronii oglindă pentru mişcare, sunt neuroni oglindă pentru atingere. Cu alte cuvinte, dacă cineva mă atinge pe mână, un neuron din cortexul somatosenzorial se activează. Dar acelaşi neuron se va activa uneori chiar şi atunci când numai privesc o altă persoană fiind atinsă. Din nou, empatizarea cu acea persoană care este atinsă. Dar nu o să simţim cu adevărat atingerea în corpul nostru, pentru că există un semnal de feedback care are întâietate în faţa semnalului de la neuronul-oglindă, împiedicându-ne să simţim atingerea conştient.

Cercetătorii au demonstrat că dacă anesteziez de exemplu braţul, blocând plexul brahial, iar braţul e amorţit şi nu mai există nici un semnal venind de la el, şi mă uit la altcineva când e atins, voi simţi senzaţia pe braţul meu. Cu alte cuvinte, am dizolvat bariera dintre mine şi alte fiinţe umane. Ce înseamnă asta?! Că nu există un „eu“ independent, separat, inspectând lumea, inspectând alte persoane. Suntem conectaţi. Şi nu există o diferenţă reală între conştiinţa mea şi conştiinţa altcuiva.

Şi asta reiese din simpla înţelegere a neuroştiinţei.

Un pacient cu un braţ fantomă (după amputare), dacă priveşte pe altcineva fiind atins, va simţi atingerea pe braţul său fantomă. Un lucru fascinant este că, dacă atunci când îl doare membrul lipsă face un masaj celeilalte persoane, asta va reduce durerea din braţul său fantomă, aproape ca şi cum neuronii ar obţine alinare doar uitându-se la altcineva primind un masaj în zona lui de durere.

Neuronii-oglindă ne îngăduie să pricepem intenţiile altora

„Empatia înseamnă să simţi că ţi-au amorţit degetele când îţi vezi semenul umblând desculţ prin zăpadă, să-i deschizi larg uşa să intre la căldură şi să împarţi cu el singura pereche bună de încălţări pe care o ai.“ (E. Stan)

Deci „neuronii-oglindă sunt cei care ne îngăduie să pricepem intenţiile altora prin a simţi, nu prin a gândi“, spunea Rizzolatti într-un articol publicat în „New York Times“.

Reprezentând una dintre cele mai interesante descoperiri din domeniul neuroştiinţelor, modifică radical vechea concepţie despre funcţionarea creierului uman, conform căreia acesta ar lucra secvenţial.

„Neuronii-oglindă pot sta şi la baza unor interfeţe, permiţându-ne să ne gândim din nou la probleme cum ar fi conştiinţa, reprezentarea eu-ului, ce ne separă pe noi de alte fiinţe umane, ce ne permite să empatizăm cu alte fiinţe umane, şi chiar lucruri cum ar fi apariţia culturii şi civilizaţiei, care sunt unice fiinţelor umane.“ (Vilayanur Ramachandran - director al Centrului pentru Studiul Creierului şi Mecanismelor Cognitive de la Universitatea din San Diego)