Mulţi oameni îşi petrec vacanţa de vară la mare, pentru a se bucura de plajă, soare şi apă, pentru a admira marea în sine, parte din frumuseţile şi măreţiile lui Dumnezeu. Unele persoane aleg să facă nudism, chiar şi atunci când sunt însoţite de propriii copii. Ceea ce nu ştiu aceşti părinţi este că un asemenea comportament îl poate marca din punct de vedere psihic pe copil.
Nu există persoană care să nu se fi plimbat pe plajă şi să nu întâlnească oameni care îşi expuneau trupul gol la plajă. Dacă fiecare adult este liber să facă ce doreşte, este conştient de faptele sale, fie că este ceva moral sau imoral, nu acelaşi lucru putem spune şi în cazul în care sunt afectaţi copiii. Ce se întâmplă cu acei copii care îşi însoţesc părinţii pe o plajă de nudişti? Este oare un lucru sănătos ca un minor de 5-6 ani să-şi vadă mama sau tatăl complet dezbrăcaţi? Despre impactul psihologic pe care îl poate avea un asemenea comportament asupra copiilor ne-a vorbit psihologul Alina Maria Blăgoi din cadrul "Cabinetului Individual de Psihologie" din Bucureşti: "La noi în ţară nu există o cultură a nudismului aşa cum este în Suedia sau Finlanda. În aceste ţări, nudismul se practică fără nici o reţinere, nudiştii fiind consideraţi simbolul unui sentiment de libertate, al renunţării la convenţiile sociale, având "open-mind" (minte deschisă). Însă nudismul se întâlneşte şi la noi şi poate avea repercusiuni serioase în cazul minorilor. Adulţii care impun copiilor să meargă la nudism nu conştientizează că acest lucru ar putea avea efecte negative asupra celor mici deoarece copilul poate compara trupul său cu cel al părinţilor şi să se simtă "incomplet" (de exemplu, fetiţele pentru că nu au sâni). În toate cazurile de abuz părintesc, fie că este voluntar sau neintenţionat, pot apărea uneori tulburări severe în dezvoltarea psihologică a copilului, de neşters, iar la vârsta adultă, acestea vor deveni pregnante, accentuate pe viaţă. Având în vedere implicarea emoţional-afectivă în relaţiile cu ceilalţi, se pot dezvolta următoarele tulburări: anxietate şi confuzie, lipsă de atenţie şi concentrare, pierdere de contact cu realitatea, întârziere sau regresie, schimbări în starea de spirit şi retragere în sine".
Efectul: pierderea inocenţei copiilor
De asemenea, doamna psiholog Blăgoi consideră că dacă în cazul adulţilor nudismul este o alegere conştientă şi responsabilă, nu acelaşi lucru se întâmplă în cazul copiilor care nu au posibilitatea de a alege şi sunt puşi în situaţia de a face un lucru care le este practic impus. Deşi, probabil, se doreşte din partea părinţilor ca prin nudism să îi facă o oarecare educaţie sexuală copilului, o obişnuire a acestuia cu nuditatea şi o reducere a curiozităţii sexuale, în multe cazuri, efectul nu va fi cel scontat, ci, din contră, cel mic va deveni extrem de curios de tot ce înseamnă aspect sexual şi va fi tentat de a-şi începe viaţa intimă destul de devreme. "Unii oameni de ştiinţă au studiat impactul nudismului asupra copiilor şi au ajuns la concluzia că aceştia trebuie să aibă libertatea de a alege dacă să urmeze sau nu părinţii în practica lor. Pentru fiecare individ în parte, acceptarea sau nu a nudismului rămâne la latitudinea sa. Însă, în educarea copilului, este de dorit ca intimitatea şi confidenţialitatea să fie puncte-cheie, să le înţeleagă rostul şi să respecte regulile pe care adultul le face. Se ştie că lipsa de cultură şi civilizaţie, împreună cu provocări atât în spaţiul familial, cât şi extrafamilial, poate conduce la o experimentare, şi în cazul fetelor, dar şi al băieţilor, a vieţii sexuale, încă de la vârste fragede, de 11-12 ani", a mai spus psihologul Alina Maria Blăgoi.
Aşadar, un asemenea comportament al părinţilor în faţa copiilor, indiferent de vârstă, nu este firesc, iar aceste constatări nu sunt impuneri ale unei morale prea rigide, ci soluţii pentru o educaţie şi o relaţionare sănătoase în familie, o siguranţă că minorul nu va rămâne cu nişte sechele care îl vor marca pe viaţă.
Lipsa pudorii corporale a părinţilor va crea insuficienţe educaţionale
Păstrarea valorilor morale, educarea copiilor în spiritul bunului-simţ şi al normalităţii sunt acte şi fapte care cad în sarcina părinţilor. Identificarea de beneficii "terapeutice" în asemenea situaţii, precum cea a nudismului, nu reprezintă altceva decât un mod de a găsi scuze şi chiar o formă de ipocrizie. Despre cum ar trebui părinţii să-şi educe copiii, despre valorile morale în care aceştia ar trebui să crească ne-a vorbit pr. prof. Paul Negoiţă, de la Biserica "Sfântul Apostol Andrei" din Buzău: "Problema relaţiilor dintre părinţi şi copii este importantă. De tipul educaţiei din familie atârnă în bună măsură sănătatea morală a unei comunităţi, a unui neam şi a unei societăţi. Problema "lejerităţii" comportamentale a unor părinţi în faţa copiilor este una care poate afecta procesul educativ, creşterea psiho-somatică a fiecărui vlăstar, indiferent de vârstă. Pericolul inducerii ideii unui comportament anormal în locul celui normal şi confuziei valorilor morale este evident, într-o societate în care pudoarea şi onoarea sunt componente fireşti ale tipologiei umane care ar trebui să aibă valoare de tabu, greu de depăşit indiferent de educaţia copiilor, mai cu seamă că aceştia nu au vârsta de la care începe educaţia. Educaţia este un act permanent şi nu un start pe care îl primeşte un copil la o anumită maturitate puerilă. Copiii sunt asemenea unor bureţi absorbanţi care se îmbibă din mediul extern şi se murdăresc de impurităţile acestuia. De aceea, un asemenea tip de relaţionare a părinţilor cu copiii lor aduce pagube nu numai fizice, aşa cum spun mai toate buletinele medicale, ci se constituie într-o expunere a propriei nudităţi morale a părinţilor în faţa copiilor lor. Un act educativ afectat de comportamente care nu mai pot fi "retractate" ulterior duce la reacţii comportamentale nefireşti. Respectul copiilor faţă de părinţi constă şi în protejarea intimităţii corporale, iar Sfânta Scriptură aminteşte acest lucru, precum şi efectele sale. Episodul istoriei lui Noe a cărui goliciune a fost văzută de fiicele sale este bine cunoscut".
Costumul de baie s-a "demodat" în anii '60
Nudismul este o practică veche de secole. Spre exemplu, în Imperiul Roman şi Grecia Antică, înotul şi alte sporturi se practicau nud, iar acest lucru este demonstrat de frescele şi sculpturile care amintesc de jocurile olimpice. În timpurile moderne, curentul "nudism" a luat amploare începând cu anii '60. Trecerea s-a făcut uşor, de la costumele de baie clasice la statul la soare topless (fără sutien), în cazul femeilor, şi apoi la renunţarea completă a oricărui obiect de îmbrăcăminte pe plajă. Şi în România se practică nudismul, locurile dedicate acestei practici fiind situate pe litoralul Mării Negre, în majoritatea staţiunilor de vacanţă. Cele mai cunoscute plaje de nudişti sunt la Costineşti, Vama Veche, 2 Mai, Eforie Nord, Eforie Sud şi Mamaia.
