O microistorie a Iașiului în fotografii de familie

„Palatul și ieșenii - o veche poveste de dragoste”. Așa începea, în urmă cu cinci ani, o postare a regretatului istoric ieșean Sorin Iftimi, ce avea să devină, în scurtă vreme, un slogan al unei campanii de muzeografie participativă. Din păcate, acesta s-a stins în 13 noiembrie 2021, însă, ideea lui generoasă de a invita locuitorii orașului să doneze Muzeului de Istorie a Moldovei imagini din propriile arhive, realizate cu diverse ocazii, în preajma Palatului Culturii, a rodit.

Mulți ieșeni, mai tineri sau mai bătrâni, unii încă rezidenți ai ora­șului, alții răspândiți în toată lumea, au trimis astfel de fotografii. Valoarea acestora e dată nu numai de vechime ori de faptul că surprind locuri, străzi, ipostaze astăzi dispărute, ci mai ales de sentimentul că Palatul - clădire emblematică a ultimului secol ieșean - a fost mereu parte integrantă din istoria fiecărei familii și, în cele din urmă, din istoria comunității.

„Sunt deja patru-cinci generații de când ieșenii sau iubitorii de Iași, veniți de departe, și-au făcut fotografii cu Palatul, pentru a păstra acasă, în albumele de familie, o asemenea amintire. Este un mod de a putea lua Palatul acasă, de către fiecare... Vă îndemnăm să căutați prin albumele de familie și să găsiți fotografii vechi, cu pă­rinții, bunicii sau chiar străbunicii voștri, care s-au fotografiat alături de clădirea-simbol a orașului nostru, Palatul Culturii. Veți fi parte a acestui proiect și fiecare dintre voi are ocazia de a pune câte o cărămidă la construirea acestui edificiu, o catedrală a identității și memoriei. Va fi asemeni unui dar făcut «urmașilor și urmașilor urma­șilor voștri», cum bine grăia Voievodul a cărui statuie de bronz veghează la veșnicia acestui oraș”, scria istoricul Sorin Iftimi pe pagina sa de Facebook, în 23 mai 2020.

După publicarea acestui apel, pe adresa electronică a istoricului au sosit numeroase fotografii. Obișnuia să le distribuie pe Facebook, subliniind importanța vreunei ipostaze inedite sau creionând un întreg context istoric, pornind de la un chip sau de la anul în care a fost realizată fotografia. Toate do­cu­mentele vizuale adunate au rămas, după moartea sa prematură, într-un folder din calculatorul de la Muzeul de Istorie a Moldovei, în cadrul căruia activa ca muzeograf.

La sfârșitul săptămânii trecute, în ajunul zilei în care acesta ar fi împlinit 60 de ani, la inițiativa colegilor din cadrul Complexului Muzeal Național Moldova din Iași și a familiei sale, o selecție de imagini a fost inclusă într-o expoziție temporară, care omagiază memoria lui Sorin Iftimi și prefațează evenimentele din luna octombrie, de celebrare a 100 de ani de la inaugurarea Palatului Culturii din Iași.

Parte din identitatea comunității

Organizată cronologic, expoziția cuprinde ipostaze dintre cele mai inedite. În toate, Palatul este repe­rul, punctul de referință, prietenul tăcut din fotografie. Prezența lui în amintirile de familie confirmă cât de puternică a devenit imaginea lui în timp, căpătând va­lențe de adevărat brand al orașului.

În panoul dedicat anilor ‘20, îi aflăm, printre alții, pe arhitectul I. D. Berindei, cel care a proiectat Palatul Culturii, și pe soția sa, Roco, în superbe costume de epocă, la inaugurarea acestui spectaculos edificiu. Vin la rând anii ‘30, de prosperitate și înflorire, și îi descoperim, la ștrandul din spatele Palatului, pe scriitorul Mihail Sadoveanu și pe poetul Mihai Codreanu, ori, în altă ipostază, pe scriitorul Ionel Teodoreanu. Nu lipsesc imagini care amintesc de anumite momente istorice - Regimentul 13 Infanterie alege să se fotografieze la statuia lui Ștefan cel Mare din fața Palatului, iar pen­tru ziua de 10 mai (Ziua Rega­lității) 1932 festivitățile se organizează pe esplanada Palatului, după cum se observă într-o altă imagine.

Ilustrative sunt și fotografiile din anii ‘40-’50, o fidelă oglindă a unei epoci austere. Apoi, în anii ‘60-’70-’80, Palatul devine decor în imagini cu defilări ori alte evenimente organizate de autoritățile comuniste. Pentru ca în final, cele din anii ‘90, să ofere și mărturii ale perioadei de tranziție: protestele și demonstrațiile se desfășoară tot în fața Palatului.

Cea mai vizibilă clădire ieșeană, la centenar

În octombrie 1925, în prezența familiei regale și a Mitropolitului de atunci al Moldovei, Pimen Geor­gescu, avea loc inaugurarea festivă a Palatului Administrativ și de Justiție, cunoscut acum ca Palatul Culturii. Construcția clădirii a început în anul 1906, ca parte a planului de modernizare a României al regelui Carol I. A fost ridicată pe ruinele fostului palat domnesc din Iași, după planurile arhitectului I. D. Berindei. Ajutat de arhi­tecții Filip Xenopol și Grigore Cerchez, acesta a realizat un edificiu cu un puternic caracter occidental. Începând din anii ‘50, palatul este sediul celor mai importante muzee din Iași, reunite în cadrul Complexului Muzeal Națio­nal „Moldova”. În prezent, este clădirea-simbol a orașului.

Cercetător pasionat al istoriei urbane

Sorin Iftimi (1965-2021) a fost muzeograf, cercetător și profesor asociat la una dintre specializările de masterat ale Facultății de Istorie de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. A fost un bun cunoscător al istoriei orașului Iași, pasionat de heraldică. A scris și a publicat mult. Lucrări și volume precum: „Heraldica Palatului Sturd­­za de la Miclăuşeni”; „Vechile blazoane vorbesc. Obiecte armoriate din colecţiile ieşene”; „Giovanni Schiavoni - un pictor italian în Moldova (1837-1844)”; „Strada Carol I (Copou). Memoria monumentelor ieşene”; „Oraşul Iaşi în imagini vechi (secolele XVII-XIX). Gravuri, stampe, litografii, picturi/Jassy in Old Images (17th-19th centuries). Engravings, prints, litographs, paintings (2020), sunt de referință pentru cercetătorii de azi.