Cauzele bolii Alzheimer sunt încă insuficient cunoscute pentru a dezvolta un tratament cu adevărat eficient, deși în ultimele decenii au existat numeroase studii pe această temă. Cercetătorii canadieni avansează ipoteza că boala Alzheimer ar putea fi de origine autoimună.
Într-un articol pe care îl semnează în revista Science Alert, profesorul Donald Weaver, directorul Institutului de cercetări neurologice Krembil, din cadrul Universității din Toronto, susține că boala Alzheimer nu ar avea legătură cu prezența unor acumulări de proteină beta-amiloidă la nivelul creierului, așa cum se credea până acum, ci ar putea fi cauzată de o disfuncție a sistemului imunitar la nivelul creierului. Sistemul imunitar este prezent în fiecare organ din corpul nostru, fiind, mai exact, o „colecție” de celule și molecule care se coordonează pentru a vindeca leziunile și a proteja organul respectiv de diverși agenți patogeni. Un mecanism similar funcționează inclusiv la nivelul creierului.
În opinia cercetătorilor canadieni, prezența acelor acumulări de proteină beta-amiloidă observată la pacienții cu Alzheimer nu ar fi ceva anormal, ci mai degrabă ar juca un rol esențial în răspunsul imun al creierului, atunci când este afectat de un traumatism sau o infecție. Din cauza similitudinilor care există între structura membranei exterioare a bacteriilor și cea a membranei celulelor neuronale, proteina beta-amiloidă nu poate face diferența între bacteria invadatoare și celulele neuronale și, astfel, ajunge în situația să atace tocmai aceste celule pe care ar fi trebuit să le protejeze. În felul acesta, se ajunge la o pierdere cronică și progresivă a funcției celulelor neuronale, care culminează cu instalarea demenței provocate de boala Alzheimer. (I.N.)
Deși uneori acordăm atenție pielii mai ales atunci când apar afecțiuni medicale, la menținerea sănătății pielii pot contribui gesturi simple, care alcătuiesc o rutină zilnică. În dermatologie, prevenția este una dintre cele mai eficiente modalități de a reduce riscul unor afecțiuni, de la infecții și reacții alergice, până la cancerul de piele. În cele ce urmează sunt subliniate câteva dintre măsurile recomandate cu precădere în sezonul estival.
Există în medicină dorințe care par prea îndrăznețe ca să fie reale. Una dintre ele este să poți opri un cancer înainte să se nască. Pentru cancerul de col uterin, această dorință a devenit, în bună măsură, realitate, printr-un vaccin.
Diagnosticul de cancer de sân nu aduce cu sine doar teama de boală, ci și neliniștea legată de operație și de felul în care aceasta ar putea schimba corpul pacientei. În trecut, multe femei credeau că îndepărtarea sânului era singura opțiune sigură. Astăzi, tratamentul este mai personalizat, iar în anumite cazuri sânul poate fi păstrat fără a compromite controlul cancerului.
Vara și-a intrat deplin în drepturi și ne arată acest lucru inclusiv termometrele. Temperaturile ridicate vin odată cu creșterea intensității radiațiilor ultraviolete. Transpirăm mai mult și ne bronzăm, pro
.jpg)
Duminica a 5-a după Rusalii (Vindecarea celor doi demonizați din ținutul Gadarei) Matei 8, 28-34; 9, 1 În vremea aceea, trecând Iisus dincolo, în ținutul Gadarenilor, L-au întâmpinat doi demonizați care
„În vremea aceea, trecând, Iisus a văzut pe un om care ședea la vamă, cu numele Matei, și i-a zis acestuia: Vino după Mine. Și, ridicându-se, a mers după El. Și pe când ședea Iisus la masă, în casă,
Fraților, toți câți sunt călăuziți de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu, pentru că n-ați primit iarăși un duh al robiei, spre temere, ci ați primit Duhul înfierii, prin care strigăm: Avva! P
Sfânta Olimpiada din Farcașa (†1967) s‑a născut la 8 septembrie 1880 şi toată viaţa a trăit în judeţul Neamţ. S‑a căsătorit cu Ion Tănase în anul 1903, întemeind o familie frumoasă, binecuvântată
Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul Românesc, Ediția a VI‑a, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2011, pp. 649‑650 „(Protosinghelul Iosif Rusu), acest mare părinte duhovnicesc, iubea fără deosebire pe toți oa
Despre Sfânta Olimpiada din Farcașa s-au păstrat relativ puține informații, deoarece a dus o viață simplă, retrasă și smerită, specifică oamenilor de la țară. Totuși, documentele de arhivă, mărturiile contemporanilor și mai ales amintirile fiului său, Părintele Petroniu Tănase din Muntele Athos, permit reconstituirea unei biografii și a unui profil spiritual relevante pentru înțelegerea personalității sale.
Suntem obişnuiţi să auzim încă de mici tot felul de presupoziţii despre întâmplările din viaţă şi rostul acestora. Pentru că se pare că uneori nu poţi înţelege logica celor petrecute în viaţă şi de
Ștefan cel Mare și Sfânt, domnul Moldovei, a fost cinstit de-a lungul veacurilor ca apărător al creștinătății, mare ctitor de biserici și mănăstiri, ctitor de cultură românească și de identitate românească. Recunoștința față de el începe de la cunoașterea faptelor sale. Iată câteva dintre ele, mai puțin cunoscute, ca o invitație pentru a aprecia și mai mult viața celui care a dăruit atât de mult românilor și Ortodoxiei.
În astfel de momente este greu să vorbim despre un om pe care l-am cunoscut aproape trei decenii. Nu pentru că lipsesc cuvintele, ci pentru că sunt prea multe amintiri care se adună și pentru că o prietenie
