Colesterolul, bun pentru organism, dar nu în exces

Organismul are nevoie de colesterol, așa cum are nevoie de vitamine, minerale, carbohidrați și de alți nutrienți, însă prea mult determină o serie de riscuri cardiovasculare, pe care mulți dintre noi nu le conștientizăm. Cele mai recente statistici arată că mai mult de o treime dintre români au colesterolul mărit (în termeni medicali, dislipidemie), iar mulți nici nu dau atenție acestei probleme, pentru că nu produce simptome până la apariția afecțiunilor cardiovasculare.

Colesterolul este un tip de grăsime produsă de ficat, dar ajunge în organism și prin alimentație. El susține o serie de procese vitale: contribuie la îmbunătățirea sistemului imunitar, protejarea celulelor, sintetizarea anumitor hormoni, dezvoltarea și cicatrizarea țesuturilor, sprijină digestia, ajută organismul să lupte împotriva radicalilor liberi și la sintetizarea vitaminei D3.

Surplusul de colesterol se depune pe peretele interior al arterelor, formând așa-numitele plăci de aterom, care îngustează arterele și le rigidizează (ateroscleroză). Dacă depunerile afectează arterele prin care inima este alimentată cu sânge, mușchiul cardiac se necrozează și apare infarctul, sau atacul de cord. Când sunt afectate artere ale creierului, se poate produce un accident vascular cerebral.

Sângele este cel care transportă colesterolul către țesuturi. Fiind însă o substanță grasă, care nu se dizolvă în sânge, colesterolul nu poate traversa singur vasele sanguine și se ajută de proteine, de care se atașează formând așa-numitele lipoproteine. În funcție de densitatea acestor lipoproteine, colesterolul a fost clasificat în colesterol „bun” (HDL, cu densitate mare) și colesterol „rău” (LDL, cu densitate joasă). Colesterolul bun se numește așa pentru că el colectează grăsimile depuse pe pereții arterelor și le transportă spre ficat pentru a fi transformate în energia de care are nevoie corpul.

Mișcarea și exercițiile fizice contribuie în mare măsură la menținerea colesterolului bun, în timp ce colesterolul rău poate fi ținut sub control prin dietă. Valorile nivelului normal de colesterol variază între anumite limite stabilite în funcție de vârstă, gen sau alți factori.

Sunt mai predispuși să aibă colesterolul mărit persoanele trecute de 40 de ani, cele supraponderale, sedentare și care obișnuiesc să consume alimente grase și mai puține fructe și legume. Există însă și oameni care au o predispoziție genetică pentru colesterol mărit, dacă și alți membri ai familiei au avut această problemă, au fost diagnosticați cu boli cardiace sau au suferit accidente vasculare cerebrale. Această predispoziție genetică ar putea explica de ce unii oameni descoperă la analize că au colesterolul mărit chiar dacă sunt slabi și nu mănâncă deloc gras. În plus, stilul de viață în general sedentar al omului modern, alimentația nesănătoasă, stresul și fumatul au contribuit în ultimele decenii la o creștere a cazurilor de dislipidemie și în rândul tinerilor.

Nivelul colesterolului se poate afla în urma unor analize specifice de sânge, prin care sunt determinate valoarea colesterolului bun, a celui rău și a trigliceridelor (un alt tip de grăsimi din sânge), care împreună indică valoarea colesterolului total. Aceste analize ar trebui repetate periodic.

Oricine constată că are un nivel crescut al colesterolului ar trebui să înceapă o schimbare a stilului de viață. Acest lucru presupune o dietă fără prea multe grăsimi și dulciuri, dar care să includă fructe și legume, precum și renunțarea la fumat, în cazul fumătorilor. De asemenea, sportul și mișcarea ajută la menținerea colesterolului în limitele normale. Dacă dieta și exercițiile fizice nu dau rezultate, ar fi bine să mergeți la medic pentru a vă prescrie un tratament medicamentos.