Există la avva Pimen două apoftegme care pot foarte bine să fie citite împreună, întrucât se completează reciproc și au în comun aceeași metaforă centrală: viața spirituală ca o casă. A zis
20 Mai, 2020
x
Există la avva Pimen două apoftegme care pot foarte bine să fie citite împreună, întrucât se completează reciproc și au în comun aceeași metaforă centrală: viața spirituală ca o casă. A zis
Prietenia reprezintă o parte consistentă din viața oricărui om și, în același timp, este o experiență esențială. Prietenia este ca o hârtie de turnesol care ne pune față în față cu propriile
Viața spirituală este un lung război, o necontenită luptă pentru situarea în adevăr, pentru curățirea privirii de iluzii, pentru a te putea vedea așa cum ești. Avva Pimen, în stilul sentențios al
Pocăința este una dintre marile teme ale literaturii ascetice. Până la urmă, ea reprezintă temeiul vieții spirituale și al schimbării pe care aceasta o implică. Avva Pimen a fost întrebat ce este pocăinţa,
Părinții deșertului sunt reticenți în a se propune ei înșiși modele și învățători. Ideea aceasta apare de mai multe ori în diferite feluri în apoftegmele Patericului. Spre exemplu, avva Pimen zice: „A-l
Un sfat al avvei Pimen se aude din secolul al IV-lea până în mijlocul crizelor noastre personale, ale unor oameni din secolul XXI, prinși în ghearele fricilor celor mai felurite, unele dintre ele justificate,
Părinții deșertului sunt aspri cu ipocriții și mai ales cu cei de un anume fel. Definiția fățărniciei o găsim la avva Pimen, care este întrebat direct: „Ce este un ipocrit?” Bătrânul a zis: „Un
Începutul Postului Mare este un prilej binevenit să abordăm o problemă de ordin psihologic și duhovnicesc de larg interes: dependența de bunurile alimentare, însoțită de plăcerea de a consuma preparate
Pentru părinții ascetici, nejudecarea este una dintre temele-cheie, în jurul cărora este centrată viața socială. Nejudecarea ar trebui să normeze raporturile în interiorul comunității, dar și cu cei din
Textele Scripturii reprezintă una dintre sursele majore de inspirație pentru Părinții deșertului. Viața lor este orientată după textele sacre și, în același timp, prin biografiile lor exemplare ei devin im
Înțelepciunea Părinților deșertului are, de fiecare dată, un caracter practic, reflectat în propria lor biografie. Avva Pimen, de la care ne-au rămas cele mai multe apoftegme în Pateric, nu este un bătrân
Odată, când avva Isaac stătea lângă avva Pimen, s-a auzit glasul unui cocoș. Îl întreabă: «Avva, sunt cocoși aici?». El i-a răspuns: „Isaac, de ce mă silești să vorbesc? Numai tu și cei ca tine
Pentru Părinții deșertului asceza este importantă. Ea definește, structurează și ritmicizează viața lor. Și totuși, marii părinți nu pierd niciodată ocazia să atragă atenția asupra pericolului pe care
Chiar și lumea părinților duhovnicești, a asceților și a sfinților nu este lipsită de fricțiunile obișnuite care se nasc în orice comunitate. Nu degeaba părinții Patericului folosesc imaginea pietrelor de
Patericul nu pierde nici o ocazie să arate că logica duhovnicească nu se potrivește de cele mai multe ori cu logica obișnuită, comună. În șirul lecțiilor despre libertatea duhovnicească și
Părinții deșertului renunță la lume pentru a se arunca, în pustie, în brațele lui Dumnezeu, care le poartă de grijă. O asemenea mișcare scandaloasă, nebunească, pare excesivă. Totuși, asceții egipteni
Primul îndemn, prima chemare a lui Hristos către cei dornici să se mântuiască este: Pocăiți-vă, căci s-a apropiat Împărăția cerurilor! Atunci când vorbeau despre pocăință și iertare din partea lui
Nu există rețete duhovnicești care să funcționeze universal. Aceasta este una dintre lecțiile semnificative ale Patericului, cel mai adesea exprimată implicit. Avem însă și texte care spun explicit acest
„Nu judecați ca să nu fiți judecați” (Mt. 7, 1). Acest cuvânt al Mântuitorului din Evanghelie se aude fără încetare în rândul asceților creștini. Este o temă de reflecție permanentă,
Dacă la o primă lectură superficială Patericul este receptat ca o colecție de relatări eroice, excepționale, la o a doua privire, mai atentă la detalii, se descoperă realismul adesea incomod al marilor
Un frate l-a întrebat pe avva Pimen: „Câţiva fraţi locuiesc cu mine, vrei să le poruncesc?“. Bătrânul zice: „Nu, fă tu întâi ce ai de făcut şi, dacă ei vor să trăiască, vor vedea şi vor face şi ei
