Este o minune dumnezeiască faptul că astăzi încă mai strălucesc, ca nişte dropii de argint, biserici înălţate tainic în vipia stepei valahe, spintecată de drumuri nesigure ce legau odinioară Bucureştii de
05 Oct, 2010
x
Este o minune dumnezeiască faptul că astăzi încă mai strălucesc, ca nişte dropii de argint, biserici înălţate tainic în vipia stepei valahe, spintecată de drumuri nesigure ce legau odinioară Bucureştii de
Mănăstirea Râşca are o istorie încărcată, asemănătoare, cum pot observa cei care îi calcă pragul, celei a întregii Moldove. Nu a fost aşezată destul de departe de căile năvălitorilor, aşa că a fost
Situată la 30 km vest de oraşul Târgu Jiu, Mănăstirea Tismana este, aşa cum afirma Grigore Alexandrescu, "cea mai veche şi mai măreaţă din toate mănăstirile de peste Olt". Atrăgând în fiecare an, prin frumuseţile sale, pelerini de pretutindeni, Tismana este un colţ de rai, unde liniştea naturii şi slujbele bisericii îndeamnă la rugăciune continuă. Pentru cel ce vine aici, timpul pare, cu adevărat, că se opreşte pentru o clipă.
Până mai ieri, Chiroiu era pentru mine doar un nume pe care îl asociam stufărişurilor bălţilor din jurul Bucureştiului unde, pe la începutul secolului trecut, se refugiau ultimii "haiduci" de legendă ai urbei, fugăriţi de "jandari" şi cetele de hăitaşi după isprăvile săvârşite prin târg. Însoţit de părintele protopop al Urziceniului, Bogdan Ionuţ Stancu, din Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor, aveam să descopăr însă într-o zi toridă de vară că la Chiroiu, din închipuitele mele legende, mai trăiau doar bălţile. Mult mai luminoasă însă se actualiza în prezent lucrarea lui Dumnezeu: Sfânta Mănăstire Chiroiu.
Unul dintre cele mai frumoase şi vechi lăcaşuri de cult din Buzău este biserica ştiută de localnici drept "a Banului". Fosta mănăstire de pe vremuri încântă şi azi privirile trecătorilor prin zona
"Raiul cel pământesc". "Trăim lângă inima României". Iată două expresii prin care Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop Ioan al Episcopiei Covasnei şi Harghitei, defineşte un spaţiu geografic sacru al ţării
Construită la sfârşitul secolului al XVIII-lea, Biserica "Buna-Vestire" din Sibiu face parte din monumentele istorice ale cetăţii. În jurul lăcaşului de cult şi al primei şcoli româneşti care a funcţionat
Construirea de biserici în Transilvania a fost cu mult mai grea decât în celelalte provincii româneşti, şi aceasta din cauza ocupaţiei străine. Secole de-a rândul, românii din această provincie istorică
În urmă cu 14 ani, părintele paroh Nicolae Picu îşi vedea visul împlinit. În parcul Tăbăcăriei, în apropierea lacului cu acelaşi nume, se înălţa una dintre cele mai mari biserici din lemn din ţară. Biser
Ctitoria lui Mircea cel Bătrân, Mănăstirea Cozia, a fost timp de secole un loc unde s-au desăvârşit monahi cărturari, care au ajuns episcopi de Râmnic sau chiar mitropoliţi ai Ţării Româneşti. Mircea cel Bătrân are cele mai vechi mănăstiri construite în Ţara Românească. Cozia este una dintre acestea şi a rămas cea mai dragă învingătorului de la Rovine, mărturie fiind faptul că aici a dorit să fie înmormântat. Despre lavra situată pe Valea Oltului şi importanţa ei în istoria eclesiastică românească, în rândurile de mai jos.
Aşezată nu departe de principalele obiective ale oraşului, Biserica „Toţi Sfinţii“ din Craiova străjuieşte de mai bine de două secole şi jumătate vechiul hotar al Târgului din Afară (extremitatea
▲ Mănăstirea „Sfinţii Voievozi“ din Slobozia, ctitorie a voievodului Matei Basarab (1632-1654), a fost reînfiinţată odată cu întemeierea Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor, cu sediul în Slobozia ▲ M
Pe valea râului Teleajen se află un lăcaş de cult care a avut dintotdeauna un rol important atât din punct de vedere duhovnicesc, cât şi economic, social, întrucât este nod de legătură între Transilvania şi
În continuarea cartierului Izvor, spre vest, la poalele Dealului Cotroceni şi ale Academiei Militare din Capitală, s-a dezvoltat în timp un cartier de case, acest lucru întâmplându-se propriu-zis în jurul
Ansamblul mănăstiresc din localitatea giurgiuveană Comana, cunoscut ca monument istoric, datează din secolele al XV-lea - al XVI-lea. Iniţial, ctitorie a lui Vlad Ţepeş, mai apoi a boierului Radu Ştefan,
Într-o localitate de pe Valea Marei, în Deseşti, există o bisericuţă de lemn. Lăcaşul de cult se înscrie în Lista monumentelor istorice din Patrimoniul Mondial UNESCO, alături de alte şapte biserici din Maram
Deşi vechea pisanie nu se mai păstrează, din cea aşezată în anul 1890 reiese că lăcaşul a fost ridicat pe locul celui vechi, zidit de „dvornicul Ilie Otetelişanu pe la anul 1751“. Biserica „Sfântul
La sud-vest de Mănăstirea Jitianu, din judeţul Dolj, se află o zonă mlăştinoasă, inundată din când în când de apa ploilor şi a zăpezilor. Aici se găseşte localitatea Balta Verde, un loc identificat de o
La Mănăstirea Moldoviţa, lumina de Înviere nu s-a stins. Ca în fiecare an, arde neîncetat. Flacăra acesteia este întreţinută de credinţa a 40 de măicuţe şi de însăşi spiritualitatea profundă a acestui
Biserica Obedeanu se înscrie în rândul celor mai vechi şi mai nobile lăcaşuri de cult ale oraşului Craiova. Vechi aşezământ boieresc, datând încă din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, ctitoria
Biserica Colţea din Capitală este un monument reprezentativ al epocii brâncoveneşti. Aceasta a fost ctitorită, cu binecuvântarea mitropolitului Teodosie, de spătarul Mihail Cantacuzino. Prin grija ctitorului a ap
