Omul, împresurat de griji şi alte neputinţe sufleteşti, poate uita repede, mai ales binele săvârşit de alţii faţă de sine, dar poate fi ajutat de semenii lui prin lucrarea aducerii aminte. O asemenea lucrare de aducere aminte este săvârşită în semn de recunoştinţă faţă de vrednicul de pomenire Patriarh Justinian Marina, în satul său natal, Suieşti, judeţul Vâlcea. Aici, fii ai satului şi nu numai conlucrează pentru construirea Mănăstirii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”.
„Fă ce simţi, şi atâta cât simţi. Unde nu te mai mişcă, lasă paleta jos. Lucrul tău, fiind numai sinceritate, va creşte şi se va desăvârşi în sufletul celorlalţi. Va trăi. Altfel, vrând să-l
Pe strada Radu Vodă din Capitală, la numărul 33, 33 de trepte ne poartă spre unul dintre cele mai reprezentative locuri din Bucureşti: Bisericuţa Bucur Ciobanul. Pe colina de pe malul Dâmboviţei, trecutul
În evlavia poporului român, ziua de 20 noiembrie nu reprezintă, aparent, o dată importantă. Nu e o sărbătoare de însemnătatea Sfântului Marelui Mucenic Dimitrie, nici a Sfântului Nicolae sau a Sfântului Ierarh Vasile cel Mare. Și totuși, cine citește Viețile Sfinților sau măcar acatistul sfântului prăznuit în această zi nu are cum să nu fie uimit de biografia minunată a Cuviosului Grigorie Decapolitul. Sfântul, ale cărui moaște se află la Mănăstirea Bistrița din județul Vâlcea, este grabnic ajutător și tămăduitor a tot felul de neputințe. Mărturiile celor care se întorc la Bistrița spre a mulțumi binefăcătorului lor sunt dovada cea mai clară a iubirii și puterii sale îndreptate spre oameni.
Oraşul Râmnicu Vâlcea, situat în partea central-estică a judeţului Vâlcea, la confluenţa râului Olăneşti cu Oltul, este cea mai importantă localitate a Eparhiei Râmnicului. Atestată la 20 mai 1388, când
Credincioşii cartierului Pajura au fost văduviţi multă vreme de un locaş de închinare. Biserica „Sfânta Vineri” cu hramurile „Sfânta Cuvioasă Parascheva” şi „Sfinţii Martiri Brâncoveni”, din
Aniversarea unui așezământ monahal se valorizează, dincolo de timpul istoric așezat peste ființa lui, și ca sens al continuității. În acest spațiu spiritual se adună și bucurii, și amintiri, și jertfă, da
Ascunsă de perdeaua verde din jur, ocrotită de pacea celor care se odihnesc în ograda largă, la umbra crucilor scorojite de vreme, bisericuța Gârcenilor pare să fi fost piatra de hotar, brațul de nădejde către
Ajungând la Mănăstirea „Buna Vestire” din cumpăna văilor Bulzului și Pătrângenilor, lângă liziera pădurii Negraia din proximitatea orașului Zlatna (vechiul Ampelum), județul Alba, devii părtaș și
Biserica rupestră de la Corbi, din Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, adaugă slujirii prezente taina începuturilor, adâncind atât de mult viețuirea în duhul ei, încât nevoitorul de astăzi t
Ne petrecem uneori viețile fără să știm că suntem doar cale și rod al dorului. Am aflat lucrul acestade la maica Nectaria de la Mănăstirea Arnota, din Arhiepiscopia Râmnicului, care trăiește din plin
Într-un loc deosebit de frumos, recent împodobit cu tei, pe malul Lacului Tăbăcăriei, stă zvelt o biserică din lemn, proiectul oamenilor de cultură din Constanţa. Slujba Liturghiei răsună de glasurile zglobii
La intrarea în cartierul bucureştean Drumul Taberei, în intersecţia străzilor Sebastian și Drumul Sării se află biserica cu hramurile „Sfântul Vasile cel Mare” şi „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, a
Ctitorită la 1746, de banul Costachi Lupul, un bogat proprietar vasluian de pământuri al acelei epoci, al cărui conac se găsea chiar în apropiere, biserica de la Obârșeni reprezintă un prototip al artei
Că tandemul pragmatism/estetică a funcționat fără greș în lumea lemnarilor m-a convins, definitiv, biserica din Știoborăni-Solești, județul Vaslui. O ctitorie ce datează din secolul al XVIII-lea și care
Sfinții Martiri și Mărturisitori Năsăudeni - Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigore din Zagra şi Vasile din Telciu- sunt prăznuiți astăzi în Biserica noastră. Este un motiv de mare bucurie ș
„Mănăstirea este tinda raiului, casa lui Dumnezeu, poarta cerului, locul împlinirilor, cerul cel de pe pământ şi locul în care se arată iubirea lui Dumnezeu.~ Cuvintele părintelui Teofil Părăian au
Capăt de drum și de lume, sub chip de frumusețe desăvârșită, așa ni se înfățișează Albia Pârveștilor, căușul de sub pădure în care e așezată biserica de lemn. Locul pare ireal. Ca și cum Dumnezeu, în imensa-I bunătate, a croit, la Facerea lumii, și un rai mai mic, aici, la Pârvești, în județul Vaslui.
Mănăstirea Ceptura, cu hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, din Arhiepiscopia Bucureștilor, poartă pe frunte cununa martirajului. Istoria ei se împletește cu cea a viței-de-vie cultivate aici
Rusăieștii, cătun vechi, răzeșesc, azi parte a satului Poduri și al comunei băcăuane cu același nume, se mândresc cu un monument al arhitecturii populare a lemnului: Bisericuța „Sfinții Voievozi”. Înconjurată de vălul dens al pomilor prinși într-un teribil păienjeniș, ctitoria e ca o cetățuie. Îmbrăcată în haină caldă, de bârne, a adăpostit, cu discreție, toată istoria locului.
O mănăstire care a trăit un adevărat martiraj și care dăruiește astăzi zâmbet, cuvânt ziditor și rugăciune celor atât de însetați de liniște și încercați de vremuri e semnul care dovedește din plin c
