O mănăstire care a trăit un adevărat martiraj și care dăruiește astăzi zâmbet, cuvânt ziditor și rugăciune celor atât de însetați de liniște și încercați de vremuri e semnul care dovedește din plin c
29 Sep, 2015
x
O mănăstire care a trăit un adevărat martiraj și care dăruiește astăzi zâmbet, cuvânt ziditor și rugăciune celor atât de însetați de liniște și încercați de vremuri e semnul care dovedește din plin c
În mijlocul așezării băcăuane de la Berești-Tazlău, pe un dâmb mai răsărit, ce se uită direct spre albia pârâului Strâmba, a fost ridicată, la 1819, biserica de bârne a satului. Un locaș declarat monument de arhitectură populară încă din 1936, reprezentativ pentru specificul zonei.
De la înălțimea de 700 m, pe care a fost ridicată în 1848, bisericuța de lemn a fost un martor tăcut, dar atent, al felului în care aici, la Bolătău (județul Bacău), a curs istoria. Toate întâmplările le-a auzit, toate durerile le-a liniștit. Pe cei adormiți i-a primit la adăpost odihnitor, sub streașina sa. Sus, gata să atingă Cerul, singură, dar niciodată uitată - așa a fost mereu.
La marginea oraşului Craiova, dincolo de Jiu, se găseşte o aşezare încărcată de istorie şi tradiţie bisericească. Localitatea Bucovăţ leagă şi astăzi trecutul de prezent prin vestigiile pe care le-a
Nu putem părăsi lunga șerpuire a Colinelor Tutovei fără a trece și pe la Lipova, bătrână așezare băcăuană, pomenită în hrisoave încă dinainte de lunga domnie a lui Ștefan. În satul închegat pe locul unui codru de tei stă și azi în picioare o grațioasă biserică de lemn.
Multe bisericuțe de lemn au adăpostit, prin veacuri, Colinele Tutovei. Scunde, modeste, întruchipate prin modelarea celui mai la îndemână material - lemnul, acestea au adunat laolaltă gânduri și suflete,
Biserica Albă are o istorie de trei secole, primii ei ctitori fiind preotul Neagu Dârvaş, jupâneasa Rada şi jupâneasa Vişa. De-a lungul timpului, numeroşi preoţi şi remarcabile personalităţi cu
Avrigul, mândră localitate din salba aşezărilor ce împodobesc poalele Munţilor Făgăraş, păstrează până astăzi mărturii ale vieţii spirituale şi culturale româneşti din vremuri
Dintre aşezămintele monahale ridicate în anii de după Revoluţia din 1989, Mănăstirea de la Sita Buzăului se remarcă prin frumuseţe, simbolistică şi mai ales prin rolul avut în viaţa
A trăi cu inima arzând ca o candelă pentru Hristos într-o pustie din pustiul prezentului nu este un exerciţiu experimental, orgolios, de încercare a rezistenţei la izolare, ci direct unire cu
„Ziua de astăzi mi-a adus împlinirea unei dorinţe pe care o aveam de mult, aceea de a vedea Dinogeţia, acolo unde a curs atâta sânge de martiri în Antichitatea creştină…“
Biserica „Sfântul Gheorghe”-Nou, edificiu reprezentativ pentru arta brâncovenească din ţara noastră, singurul ctitorit în Bucureşti de Sfântul Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu care a supravieţuit vicisitudinilor timpului, se prezintă astăzi în splendoarea-i de altădată. Părintele paroh Emil Nedelea Cărămizaru, artizanul celei mai noi lucrări de restaurare a locaşului de la kilometrul zero al României, ne-a prezentat un itinerar spiritual pornit din negura istoriei pentru a ajunge în cotidian.
Alb şi tăcere. Adâncă tăcere, care nu este tăcere, ci stare de trezvie, de concret, siguranţă şi adevăr. Acest asalt de trăiri te încearcă pe măsură ce te apropii de Mănăstirea „Izvorul
Înconjurată şi acum, ca şi odinioară, de cimitirul satului, bisericuţa de la Cucuieţi (judeţul Bacău), o capodoperă a artei lemnului, se încăpăţânează să rămână în picioare,
Într-o vorbă celebră, Petre Ţuţea spunea că „în Biserică afli că exişti“. Biserica este, aşadar, „cartea de identitate“ cu care ne legitimăm în viaţă, în
Caz aparte de arhitectură eclezială din nordul Olteniei, această elegantă biserică, aflată într-un sat de moşneni de pe Valea Lotrului, se constituie într-un interesant model de stil eclectic al
La Prigoreni, aproape de Târgu Frumos, pe un deal de pe care poţi scruta zările până departe, pe drumul Iaşilor, şade o fragilă bisericuţă de lemn, şubreda urmaşă a celei construite de cronicarul
Despre mănăstirea ctitorită de marele Constantin Brâncoveanu, pregătită pentru a-i fi loc de odihnă, s-a scris mult, şi mai ales privind primul secol de existenţă. Iniţial, mănăstirea a fost una de
Mănăstirea „Sfânta Ana“, de pe Dealul Moşului, din Orşova, judeţul Mehedinţi, reprezintă forma întrupată, jertfelnică, a mulţumirii pe care un jurnalist, Pamfil Şeicaru, a adus-o lui Du
Prin atitudinea sa de echilibru faţă de evenimentele politice ale timpului său, Constantin Brâncoveanu a reuşit să realizeze o remarcabilă operă culturală, fiind un susţinător evlavios al Bisericii noastre Ortodoxe. Credinţa în Dumnezeu, mijloacele materiale de care dispunea şi preocuparea sa pentru cultură şi artă au avut ca urmare ridicarea complexului de la Mănăstirea Hurezi-Vâlcea şi a altor numeroase ctitorii monumentale.
Şercaia este una dintre localităţile de referinţă ale judeţului Braşov, atât prin aşezarea ei pe calea de legătură dintre Făgăraş şi Braşov, cât şi prin istoria şi monumentele ei. La
