Biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Poienile Izei, judeţul Maramureş, este un monument de arhitectură, înscris din anul 1999 în lista monumentelor de patrimoniu mondial UNESCO, fiind una din cele mai
14 Oct, 2021
x
Biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Poienile Izei, judeţul Maramureş, este un monument de arhitectură, înscris din anul 1999 în lista monumentelor de patrimoniu mondial UNESCO, fiind una din cele mai
Biserica de lemn „Sfânta Parascheva” din Desești, judeţul Maramureş, a fost inclusă în 1999 pe lista patrimoniului mondial UNESCO şi este unul dintre cele mai reprezentative monumente specifice zonei
De-a lungul vremii, Iaşiul a cunoscut o continuă metamorfoză, devenind, pe rând, „dulce târg”, „mândră cetate”, oraş „al amintirilor”, „al cărţii” sau „al poeziei”. Istoricul şi omul de
Sfânta Cuvioasă Parascheva este iubită pretutindeni în ţara noastră, după cum o dovedeşte şi istoria de 20 de ani a parohiei din Câmpina care s-a format în jurul bisericii de lemn cu acest hram.
Una dintre cele mai frumoase și mai vii mărturii ale artei medievale moldovenești stă așezată pe zidurile Bisericii Arbore din județul Suceava, construită la începutul veacului al 16-lea. Cu o pictură murală
Datând de la începutul secolului al XIX-lea, Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din satul Poienarii Apostoli, județul Prahova, a trecut, în ultimele decenii, prin ample lucrări de renovare și
La data de 15 septembrie, Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” și „Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș, Mitropolitul Banatului”, de pe strada 13 Septembrie din București, își sărbătorește cel de-al doilea hram. Cadre ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Dealul Spirii” București-Ilfov și credincioși îl cinstesc astăzi pe cel supranumit „ocrotitorul spiritual al pompierilor”. De peste 12 ani, acest sfânt lăcaş este permanent deschis slujirii oamenilor și lui Dumnezeu, preotul slujitor Vasile Bîrleanu răspunzând de asistența spirituală a angajaților celor 30 de unități ISU din Capitală.
Biserica „Naşterea Maicii Domnului” a fost ridicată în 1364 în localitatea maramureşeană Ieud, fiind una dintre cele mai vechi biserici de lemn din ţară. Pentru că a fost construit pe un mic deal, sfântul l
Miercuri, 8 septembrie, Mănăstirea Pissiota își serbează hramul, „Nașterea Maicii Domnului”, zi în care mulți oameni vin să-i aducă slavă și mulțumire lui Dumnezeu pentru binefacerile primite. De aproape
Cine păşeşte pe poarta unei mănăstiri intră într-o lume care năzuieşte spre sfinţenie, un loc în care prezenţa lui Dumnezeu se simte şi se manifestă mai puternic decât în lumea largă. Cine păşeşte pe
Construită într-un timp record, pictată în numai un an și păstrată până în zilele noastre aproape intactă, mănăstirea-cetate a Suceviței a intrat, din 1993, în patrimoniul UNESCO. Valoarea sa
Noi, oamenii, singularizați de o anumită atitudine față de viață și lume, trăim într-un duh anume care impregnează și geografia locului în care viețuim, individualizând-o. Spațiul din jurul mănăstirii
A ajunge la Mănăstirea Cozia, din Arhiepiscopia Râmnicului, în ajun de praznic este o adevărată binecuvântare. În dangăt de clopot, mirosul de smirnă și tămâie învăluie într-un mod aproape unic acea limpe
Din grupul celor opt biserici pictate din nordul Moldovei, înscrise în Lista Reprezentativă a UNESCO, face parte și biserica Mănăstirii Moldovița, zidită de voievodul Petru Rareș. Pictat la exterior de același
Biserica cu hramul „Sfânta Treime” este primul lăcaş ortodox din Cluj-Napoca. A fost construită în anul 1795 de către românii din oraş, cu sprijinul negustorilor macedo-români. Timp de 136 de ani a fost şi
Sfântul Ioan Gură de Aur asemăna Biserica unei „farmacii duhovnicești”. În hotarele acestui adevăr se circumscrie și înființarea, în 2005, după o lungă așteptare, a Parohiei Mărcuș, din Protopopiatul
Situată în centrul Capitalei, încolțită de blocuri și clădiri mari, Biserica Doamnei străjuiește ca o veche vatră de credință și artă creștină. Cu intrare fie din strada Doamnei, fie din Calea
Mănăstirea Putna este o istorie vie care se scrie necontenit în eternitatea neamului românesc. Un reper în această curgere a vremurilor îl reprezintă serbarea de la Putna din 1871, despre care Eminescu spunea:
După 1990 eflorescența monahismului românesc a fost impresionantă. A reprezentat poate una din cele mai ample și mai profunde transformări cunoscute de un segment al așezământului public din România acelor
Bisericile sunt „ambasadele lui Dumnezeu în străinătatea sufletului”, spune aforistul Constantin Ardeleanu. La Rucărul de Jos, în județul Argeș, lucrarea Bisericii însumează multă dragoste, pavăză a
Topliţa Harghitei, Pipirigul Neamţului, Suieştiul Vâlcii, Cândeştiul Argeşului şi Tocileniul Botoşanilor sunt localităţi care au odrăslit primii cinci Patriarhi ai României. În semn de recunoştinţă,
