Construită la sfârşitul secolului al XVIII-lea, Biserica "Buna-Vestire" din Sibiu face parte din monumentele istorice ale cetăţii. În jurul lăcaşului de cult şi al primei şcoli româneşti care a funcţionat
13 Mai, 2010
x
Construită la sfârşitul secolului al XVIII-lea, Biserica "Buna-Vestire" din Sibiu face parte din monumentele istorice ale cetăţii. În jurul lăcaşului de cult şi al primei şcoli româneşti care a funcţionat
Construirea de biserici în Transilvania a fost cu mult mai grea decât în celelalte provincii româneşti, şi aceasta din cauza ocupaţiei străine. Secole de-a rândul, românii din această provincie istorică
În urmă cu 14 ani, părintele paroh Nicolae Picu îşi vedea visul împlinit. În parcul Tăbăcăriei, în apropierea lacului cu acelaşi nume, se înălţa una dintre cele mai mari biserici din lemn din ţară. Biser
Aşezată nu departe de principalele obiective ale oraşului, Biserica „Toţi Sfinţii“ din Craiova străjuieşte de mai bine de două secole şi jumătate vechiul hotar al Târgului din Afară (extremitatea
▲ Mănăstirea „Sfinţii Voievozi“ din Slobozia, ctitorie a voievodului Matei Basarab (1632-1654), a fost reînfiinţată odată cu întemeierea Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor, cu sediul în Slobozia ▲ M
Pe valea râului Teleajen se află un lăcaş de cult care a avut dintotdeauna un rol important atât din punct de vedere duhovnicesc, cât şi economic, social, întrucât este nod de legătură între Transilvania şi
În continuarea cartierului Izvor, spre vest, la poalele Dealului Cotroceni şi ale Academiei Militare din Capitală, s-a dezvoltat în timp un cartier de case, acest lucru întâmplându-se propriu-zis în jurul
Ansamblul mănăstiresc din localitatea giurgiuveană Comana, cunoscut ca monument istoric, datează din secolele al XV-lea - al XVI-lea. Iniţial, ctitorie a lui Vlad Ţepeş, mai apoi a boierului Radu Ştefan,
Într-o localitate de pe Valea Marei, în Deseşti, există o bisericuţă de lemn. Lăcaşul de cult se înscrie în Lista monumentelor istorice din Patrimoniul Mondial UNESCO, alături de alte şapte biserici din Maram
Deşi vechea pisanie nu se mai păstrează, din cea aşezată în anul 1890 reiese că lăcaşul a fost ridicat pe locul celui vechi, zidit de „dvornicul Ilie Otetelişanu pe la anul 1751“. Biserica „Sfântul
La sud-vest de Mănăstirea Jitianu, din judeţul Dolj, se află o zonă mlăştinoasă, inundată din când în când de apa ploilor şi a zăpezilor. Aici se găseşte localitatea Balta Verde, un loc identificat de o
La Mănăstirea Moldoviţa, lumina de Înviere nu s-a stins. Ca în fiecare an, arde neîncetat. Flacăra acesteia este întreţinută de credinţa a 40 de măicuţe şi de însăşi spiritualitatea profundă a acestui
Biserica Obedeanu se înscrie în rândul celor mai vechi şi mai nobile lăcaşuri de cult ale oraşului Craiova. Vechi aşezământ boieresc, datând încă din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, ctitoria
Biserica Colţea din Capitală este un monument reprezentativ al epocii brâncoveneşti. Aceasta a fost ctitorită, cu binecuvântarea mitropolitului Teodosie, de spătarul Mihail Cantacuzino. Prin grija ctitorului a ap
Nu departe de principalele obiective ale oraşului, vizavi de Muzeul de Istorie, se înalţă falnică cea mai mare biserică din Cetatea Băniei, Catedrala „Madona Dudu“. Pentru a justifica într-un fel numele ce i
Pace, linişte, bucurie, comuniune, rugăciune şi cântări psaltice frumos interpretate caracterizează comunitatea Bisericii „Sfântul Grigorie Palama“ din campusul Universităţii Politehnice din Bucureşti.
Biserica „Sfântul Spiridon“ este situată pe o mică colină din inima Craiovei, nu departe de Teatrul Naţional şi de Universitate. Ea este ctitoria boierilor Vlădoieni, zidită în anul 1758, în timpul
Creştinii sărbătoresc astăzi Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Această sărbătoare este un adevărat prilej de bucurie atât pentru călugării de la Mănăstirea Snagov, din comuna cu acelaşi nume, cât
Urmând şoseaua Piatra Neamţ-Bicaz, nu departe de Bisericani, un drum colateral urcă până în apropierea hidrocentralei de la Stejaru, iar aici i se descoperă călătorului, spre încântare şi mângâiere
Zidurile înalte ale Mănăstirii Frumoasa din Iaşi împrejmuiesc istorii, poveşti, personaje, caractere, întâmplări, evenimente pe care le ştie cu precizie numai Dumnezeu. Dacă zidurile Mănăstirii Cetăţuia
Schitul Darvari, cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil“, are o istorie ce coboară în timp, până în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Construită ca utilitate internă, paraclisul devine
