Pe teritoriul satului Cârja, oraşul Murgeni, judeţul Vaslui, au fiinţat trei biserici, dintre care în prezent mai există două: cea mai veche se afla în Cârja de Jos, în prezent demolată şi înlocuită cu
31 Mar, 2021
x
Pe teritoriul satului Cârja, oraşul Murgeni, judeţul Vaslui, au fiinţat trei biserici, dintre care în prezent mai există două: cea mai veche se afla în Cârja de Jos, în prezent demolată şi înlocuită cu
În 2006, câţiva oameni cu suflet mare de la Biserica „Buna Vestire” din Sibiu, cunoscută şi ca Biserica din Groapă, înfiinţau o asociaţie filantropică pentru a veni în sprijinul nevoiaşilor, ACORD, care
În condiții de „boicot al istoriei”, ca să-l cităm pe Lucian Blaga, pe meleagurile oltene au apărut așa-numitele „biserici-bordei”. Spații de manifestare a spiritualității
„Omul rezistă cât lumea. Numai statuia lui se macină în timp”, spunea aforistic scriitorul doljean George Geafir, „caligrafiind” chipul recent al unei umanități din ce în ce mai desacralizate. Există,
Biserica din Bohotin închinată Sfântului Ierarh Nicolae se remarcă printr-o pictură murală ce, pe alocuri, reliefează identitatea acestui loc hărăzit de Dumnezeu, dar şi printr-o seamă de
Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Orăștie este rodul rugăciunilor înălțate de generații de români din ținutul Hunedoarei. Marele vis al românilor din Orăștie de a avea o biserică în cetate, un locaș reprezentativ pentru comunitatea lor, s-a înfiripat după Marea Unire de la 1918, prin ridicarea unei catedrale a ortodocșilor din aceste părți.
Se spune despre Sfântul Pafnutie‑Pârvu Zugravul că a lucrat tăcut, în rugăciune lăuntrică. Lumea l‑a numit după muțenia sa. El însă s‑a făcut prin tăcere templu al Duhului Sfânt, pictând sub
Mănăstirea „Nașterea Maicii Domnului” de la Măgura-Jina, județul Sibiu, este locul unde îți recapeți sănătatea duhovnicească și trupească, un paradis terestru sălășluit în inima munților sfințiți
O frumoasă şi unică îmbinare între arta sacră şi spaţiul înconjurător al unei biserici poate fi admirată la Mănăstirea „Sfânta Maria”-Techirghiol, stavropighie patriarhală unde, lângă noua biserică
Urmând cursul drumului ce pleacă de la Sihăstria Putnei, prin pădure, se ajunge după un urcuș de vreo două ore la Mănăstirea „Sfântul Daniil Sihastrul”, aflată într-un luminiș, nu departe de granița cu Ucraina, sub straja munților semeți ai Bucovinei. Așezarea atât de retrasă a mănăstirii, dar și drumul până acolo aduc liniștea și pacea oricui se încumetă să o viziteze. Este o rupere de lume, chiar și pentru câteva ore, care aduce o nespusă bucurie sufletească.
Părintele este cunoscut în zonă pentru milostenia sa duhovnicească (material nu are nimic), ajutând, cercetând spitale, penitenciare, în Dej, Gherla, Bistrița, Zalău, grijindu-se deopotrivă de tinerii
Pe părintele arhimandrit Emilian Telcean, stareţul Mănăstirii „Sfântul Ilie” - Toplița din judeţul Harghita, l-am cunoscut în urmă cu câţiva ani, într-un pelerinaj la marile lavre şi locuri sfi
Viața ascetică în munții Vâlcei are o lungă tradiție, mulți nevoitori căutând Împărăția cerurilor prin practicarea ascezei monahale în aceste ținuturi binecuvântate de Dumnezeu. De asemenea, „munții
Înaintăm pe drumul șerpuitor ce duce din Teiuș către Mănăstirea Râmeț din judeţul Alba. Trecem prin satul Geoagiu de Sus, acolo unde încă se văd case tradiționale, iar pe stradă căruțe trase de cai.
La 50 de kilometri distanţă de Craiova, pe ruta Filiaşi-Târgu Cărbuneşti, în judeţul Gorj, se găseşte un sat cu numele Floreşti. Străveche vatră de credinţă şi spiritualitate ortodoxă a Olteniei,
Catedrala Mitropolitană din Timișoara își sărbătorește pe 30 ianuarie, hramul istoric, închinat Sfinților Trei Ierarhi. În 6 octombrie 1946, la 10 ani după așezarea pietrei fundamentale, avea loc slujba
La 170 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, vă invit la o călătorie inedită prin Moldova, prin ograda câtorva biserici de lemn, locuri prin care a trecut și poetul, fie în calitate de revizor școlar al
În București, pe bulevardul Mircea Vodă, în zona Bibliotecii Naționale, se ivește ca o floare neașteptată în aglomeraţia urbană o monumentală biserică, zidită acum 130 de ani, în prezent frumos restaurată. Poartă numele vechi-slavonesc Dobroteasa, tradus generic prin Maica cea bună. Lucrarea de la acest sfânt locaş, la care dintru începuturi s-a făcut milă și statornică educație creștină, s-a perpetuat până în zilele noastre.
La sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Mina vă propunem o incursiune în trecutul uneia dintre bisericile mai puțin cunoscute ale Iașilor. Ridicat la începutul secolului al 19-lea, de comunitatea luterană, locașul a intrat în alcătuirea parohiei ortodoxe „Toma Cozma” în tulburele an 1945, după ce germanii s-au împuținat atât de mult, încât nu l-au mai putut îngriji. Apoi, așezat sub patronajul Sfântului Mina, a devenit parohie de sine stătătoare. Astăzi, în peisajul spiritual al capitalei Moldovei e unul dintre cele mai interesante edificii religioase.
În cuvintele preotului Dumitru Popescu, „Biserica este hristosul social, comunitar, care parcurge necontenit drumul lui Hristos cel personal”. Ne descoperim, astfel, căutători ai lui Dumnezeu, urcători din mijloc
Biserica „Sfântul Gheorghe”-Plevna, din preajma Spitalului Militar Central din Bucureşti, are şi hramul Sfintei Mucenițe Filofteia, cinstită de ctitorii de la începutul veacului al 20-lea. Icoana cu viaţa sfintei ocroteşte acest locaş încă din 1876, dându-i şi al doilea hram. Parohia a primit anul acesta în dar un veşmânt care a acoperit, pentru o perioadă, cinstitele moaşte ale Sfintei Muceniţe Filofteia la Curtea de Argeş.
