Biserica Seminarului Teologic de la Mănăstirea Neamț, închinată Sfântului Cuvios Ioan Iacob
07 Aug, 2026
x
Biserica Seminarului Teologic de la Mănăstirea Neamț, închinată Sfântului Cuvios Ioan Iacob
Cu prilejul sărbătorii Tuturor Sfinților din 2010, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel arăta că „sfinţenia nu se trăieşte niciodată în izolare, în egoism, în autosuficienţă”. În lumina acestui adevăr se așază și lucrarea harică, discretă, a Sfântului Ioanichie cel Nou de la Muscel, care a fost sărbătorit la 26 iulie, în legendara mănăstire argeșeană Negru Vodă din Câmpulung Muscel, unde se află și moaștele sale. Recent am vizitat și noi acest așezământ și am purtat un dialog cu părintele arhimandrit Ieronim Gheorghiță, starețul mănăstirii, despre roadele duhovnicești ale acestei prezențe în viața obștii și a urbei.
Prin secolul al IV-lea al erei creștine, în cetatea Emesa din Siria, rugăciunea se zidea scurgându-se din condeiul unui smerit diacon, Roman Melodul, „zidindu-se în trepte pline de grație, ca un mozaic de lumini tăcute, atrase tainic de Lumina cea neapusă de dincolo de zările lumii”, cum frumos spune doamna profesoară Corina Luminița Căluian. În această stare de zidire ne-am aflat și noi, recent, rugându-ne în Mănăstirea „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul”-Paltinul, de la Cota 1200, Piscul Negru, de pe Transfăgărășan, din Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, care, astăzi, 20 iulie, își sărbătorește ocrotitorul.
În satul prahovean Mălăiești, aproape de Mănăstirea Zamfira, spre Slănic, un indicator îți arată spre dreapta drumul ce coboară în pantă domoală, printr-un tunel de clorofilă, care te duce la Mănăstirea
Biserica „Naşterea Maicii Domnului“, „Sf. Ilie“, „Sf. Nectarie“ Mănăstirea Golia Biserica „Sfântul Sava“ Biserica „Sfântul Nicolae” Domnesc Biserica „Sfinţii Trei
Pe nedrept ignorată de cercetători, Mănăstirea Slatina din Suceava a avut un rol însemnat în ceea ce am numit „o geografie duhovnicească a Rugului Aprins”. Câteva dintre personalitățile de vază ale
Înainte să devină marele centru petrolifer pe care îl știm cu toții, cu mult înainte de ivirea lui I. L. Caragiale și a lui Nichita Stănescu, înainte chiar și de efemera Republică de la Ploiești, însuși
Biserica „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul“ din Piatra Neamţ Mănăstirea Bistriţa Biserica „Sfântul Ioan Iacob Hozevitul“ a Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Veniamin
Biserica situată pe strada Calea Poplăcii din Sibiu, închinată Sfântului Ioan Botezătorul şi Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, este unul dintre lăcaşurile ridicate după decembrie 1989.
Biserica „Sfântul Ioan Rusul” din cartierul bucureştean Brâncuşi.
În 1994, locuitorii cartierului bucureștean Titan s-au bucurat din toată inima când s-a ridicat, la intersecția străzilor Soldat Stelian N. Mihale și Soldat Ghiță Ștefan, o bisericuță de lemn, căci era mare nevoie: sute de blocuri aveau până atunci un singur lăcaș de cult. În ziua sfințirii, pe cerul senin a apărut o cruce de nori, și apoi un curcubeu. A doua zi, ziarele au titrat „Miracolul din Balta Albă!”
Orice biserică, indiferent de dimensiuni, este un loc sfânt al comunității parohiale, consacrat vieții liturgice, prin care oamenii se împărtășesc concret de harul Duhului Sfânt. Viața duhovnicească
Mănăstirea „Sfânta Ana“ din Orşova, judeţul MehedinţiMănăstirea Samurcăşeşti, judeţul IlfovMănăstirea Ghighiu, judeţul PrahovaMănăstirea Cetăţuia din IaşiMănăstirea Cernica, judeţul
Lăcașul ansamblului mănăstiresc Seaca Mușetești din comuna Poboru, județul Olt, monument istoric de importanță națională, vechi de peste 500 de ani, va fi consolidat și restaurat cu fonduri europene.
Închinată Bunei Vestiri, vechea biserică din localitatea Cristian, judeţul Sibiu, este una dintre operele reprezentative de artă bisericească transilvăneană din secolul al XVIII-lea. În jurul lăcaşului de cult s-a format, păstrat şi dinamizat întreaga viaţă duhovnicească, culturală şi socială a comunităţii româneşti din satul sibian. Chiar dacă satul a devenit preponderent săsesc în timp, comunitatea românească a continuat să existe de-a lungul istoriei, iar acest lucru se datorează în mare parte vieţii bisericeşti.
Biserica ortodoxă „Sfinții 40 de Mucenici” din Cisnădioara îi aduce împreună pe localnicii din toate categoriile sociale și de toate vârstele, dar și din toate zonele țării. Într-o localitate unde nu există școală sau grădiniță, comunitatea se regăsește în rugăciune și în comuniune în lăcașul de cult ridicat recent, ca rod al necesităților spirituale. Slujbele religioase de aici sunt pentru comunitate un prilej de înălțare sufletească, dar și un mijloc de a-și cunoaște mai bine vecinii și pe ceilalți nou-sosiți în această oază de linişte și frumusețe, la 12-15 kilometri de Sibiu.
Parohia „Întâmpinarea Domnului” din Cluj-Napoca este singura comunitate de credincioşi din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului care are acest hram. Praznicul exprimă trăsătura definitorie de a fi o c
Sclipirile Luminii: Biserica Măicăneasa din Bucureşti, cu hramurile „Sfântul Antonie cel Mare“ și „Pogorârea Sfântului Duh“, sfinţită în 19 iunie 2016:
Uneori nu înțelegem imediat nici cu inteligența, nici cu duhul nevoile aproapelui de mângâiere, tămăduire și bucurie. Dar mai ales nevoia de luminare în zbuciumul nedeslușit al întunericului lui. Atunci,
