Hristos nu Se naşte pentru ca omul să celebreze simbolic în zgomotul mercantil şi consumist al sărbătorii un mit uitat de istorie, ci pentru a ne asuma şi reînnoi fiinţa şi pentru a ne dărui înfierea. Nu
Hristos nu Se naşte pentru ca omul să celebreze simbolic în zgomotul mercantil şi consumist al sărbătorii un mit uitat de istorie, ci pentru a ne asuma şi reînnoi fiinţa şi pentru a ne dărui înfierea. Nu
‑„Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu ‑şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire!” (Luca 2, 14) Preacuvioși şi Preacucernici Părinţi,Iubiţi
Sărbătoarea Naşterii Domnului ne-a chemat şi în acest an în sfintele biserici pentru a întâmpina cu inima şi sufletele noastre pe Cel veşnic, Care Se naşte din Fecioară în Betleem, din Iudeea, pentru ca pe
Iubitului cler, cinului monahal şi dreptcredincioşilor creştini, binecuvântare, bucurie şi pace de la Dumnezeu-Tatăl şi de la Domnul nostru Iisus Hristos. „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ
Nașterea Domnului, a doua mare sărbătoare creștină ca importanță - după Sfânta Înviere, este „mama sărbătorilor”, potrivit Sfântului Ioan Gură de Aur. Ea deschide seria
Noaptea sfântă a Nașterii Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos este noaptea care a schimbat cursul istoriei omenirii. Mai precis, noaptea în care s-a schimbat istoria umanității. Este noaptea în care
„Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, întru oameni bunăvoire!” (Luca 2, 14). Aceasta a fost vestea pe care au adus-o îngerii din ceruri oamenilor, în noaptea cea sfântă a nașterii
Biserica a numit planul lui Dumnezeu de mântuire a lumii „taina cea din veac ascunsă şi de îngeri neştiută”, pentru că până în momentul în care Sfântul Arhanghel Gavriil a fost trimis de Dumnezeu să-i
Venirea Mântuitorului în lume s-a realizat după milenii de aşteptare. Omenirea s-a exersat mult întru răbdare, aşteptând coborârea în timp, în istorie şi în materie a lui Dumnezeu. Într-o lume grăbită, î
† TEOFAN Arhiepiscopul Iaşilor Locţiitor de Arhiepiscop al Romanului şi Bacăului şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei Iubiţilor preoţi din parohii, cuvioşilor vieţuitori ai sfintelor mănăstiri
„Hristos Se naşte, slăviţi-L, Hristos din ceruri, întâmpinaţi-L, Hristos pe pământ, înălţaţi-vă!“ (din Catavasiile Naşterii
† P I M E N, DIN MILOSTIVIREA LUI DUMNEZEU, ARHIEPISCOP AL SUCEVEI ŞI RĂDĂUŢILOR Iubitului nostru cler, cinului monahal şi binecredincioşilor creştini din de Dumnezeu păzita noastră Arhiepiscopie,
Prăznuim cu bucurie cerească, an de an, Sărbătoarea cea mare şi luminoasă a Naşterii Domnului. Ne bucurăm acum că Hristos vine la noi, că ne cercetează pe noi de Sus Mântuitorul nostru, Răsăritul
„Şi acesta va fi semnul: veţi găsi un Prunc înfăşat, culcat în iesle“ (Luca 2,12) Iubiţi credincioşi, din nou Crăciunul, cu atmosfera lui tainică, plină de pace şi har, ne plasea
Sărbătoarea Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos reprezintă pentru noi ortodocşii arătarea iubirii milostive a lui Dumnezeu pentru lume. Fiul lui Dumnezeu Cel veşnic S-a făcut Om din Preasfânta Fecioară
Cinstitului nostru cler, cinului monahal şi binecredincioşilor creştini din Eparhia noastră, har şi pace de la Dumnezeu, iar de la noi părintească binecuvântare! Iubiţi fii duhovniceşti, cu inimile pline
Iubiţii mei fii sufleteşti, în Noul Testament, în Sfintele Evanghelii nu se găseşte nici cel mai mic element de basm sau de istorioare omeneşti, nici o urmă de fabulă, de legendă sau mit. Totul este
De şase săptămâni, fiecare dintre noi se pregăteşte prin post şi prin rugăciune pentru ca această zi binecuvântată a Naşterii Domnului să nu rămână un eveniment istoric, ci să fie cu
Zilele sărbătoreşti în care ne aflăm, trăim o realitate îndeobşte socotită ca moştenire sfântă, fiind cea mai bogată în mănunchiul altor praznice creştine, evidenţiind faptul că
„Când a venit plinirea vremii, Dumnezeu a trimis pe Fiul Său, născut din femeie“ (Galateni 4, 4), pe Fiul Său cel Unul-născut, născut din veci din Tatăl, pentru a Se face om, în toate
În icoana Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos, în afara personajelor clasice, mai poate fi sesizată şi prezenţa, mult mai discretă, a unor persoane abia vizibile - păstorii turmelor din