Iubiți pelerini, Anul 2022, proclamat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca Anul omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului și Anul comemorativ al sfinților isihaști Simeon
24 Oct, 2022
x
Iubiți pelerini, Anul 2022, proclamat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca Anul omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului și Anul comemorativ al sfinților isihaști Simeon
Iubiți pelerini, Fiecare creștin, asemenea lui Moise, care a urcat pe Muntele Sinai spre a primi Cuvântul lui Dumnezeu este un pelerin - mereu în rugăciune - pe calea spre dobândirea vederii slavei
De viața și lucrarea Sfântului Grigorie Palama (1296‑1359) se leagă receptarea oficială a isihasmului în secolul al 14‑lea, ca mișcare de înnoire duhovnicească prin rugăciune neîncetată. Membru al unei fa
Fotografii: Mihnea Păduraru și Luigi Ivanciu Credincioșii bucureșteni care au participat luni, 24 octombrie 2022, la procesiunea tradițională „Calea Sfinților” au trăit bucuria reîntâlnirii cu sfântul
Anul 2022 în Patriarhia Română este dedicat „rugăciunii în viaţa Bisericii şi a creştinului”. Unul dintre cei mai importanţi trăitori şi teologhisitori ai rugăciunii este Sfântul Grigorie Palama, pe
Împreună cinstirea Sfintelor Moaște ale Sfântului Ierarh Grigorie Palama alături de cele ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ale Sfinţilor Împăraţi Constantin și Elena și ale Sfântului Ierarh Nectarie de
Luni, 10 octombrie 2022, la Catedrala Mitropolitană din Iași a fost săvârșită slujba Privegherii (Vecernia mare, Litia și Utrenia) în cinstea Sfinților Simeon Noul Teolog și Grigorie Palama de un sobor de
Încă din această viaţă, fiinţa umană poate face experienţa realităţii îndumnezeirii sale. Ca majoritatea teologilor mistici răsăriteni, Sfântul Grigorie Palama lega experienţa rugăciunii neîntrerupte,
Lipsa durerii, pe care Sfinții Părinți o numesc și împietrire, este, deci, cea care oprește rugăciunea; nu durerea trăită cu simțul pipăitului, cum a filozofat cel dintâi acesta prin cuvinte lipsite de fapte
Sfântul Grigorie Palama, interpret fidel al tradiţiei biblice şi patristice, vede că există şi pătimiri comune sufletului şi trupului, care nu întinează nici mintea şi ajută şi trupului să urce împreună
Isihasmul reprezintă o practică veche în tradiția răsăriteană, ale cărui origini trebuie căutate în actul însuși al nașterii monahismului, ca retragere de lume și căutare a
Credinţa că nu putem face nimic fără Dumnezeu nu constituie o rugăciune, aşa cum considera arhimandritul Varlaam în secolul al XIV-lea. Filosoful calabrez era sigur că omul se poate ruga neîncetat,
Numeroşi credincioşi bucureşteni au participat în a doua duminica din Sfântul şi Marele Post la Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare săvârşită la Catedrala Patriarhală de
Duminica a 2-a din Postul Mare este dedicată Sfântului Grigorie Palama: „luminătorul dreptei credinţe”, „lauda Tesalonicului”, „podoaba monahilor”, „apărătorul
Duminica a doua a Postului Mare stă în strânsă legătură cu prima, prăznuindu-l pe Sfântul Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului, care s-a arătat a fi un mare apărător al ascezei
Caracteristica adevăratei rugăciuni creştine este curăţia: curăţia rugăciunii este pe măsura celei a inimii şi a minţii celui care se roagă. Dacă sufletul omului este stăpânit de patimi, acesta nu se
Obștea Mănăstirii Sângeap-Basaraba din vecinătatea orașului Hârlău l-a avut în mijlocul ei, în această duminică, pe Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și
În Duminica a 2-a din Postul Mare, numită a „Sfântului Grigorie Palama”, pasajul evanghelic rânduit a se citi la Sfânta Liturghie (Marcu 2, 1-12) relatează minunea vindecării
Sfântul Grigorie Palama a structurat isihasmul ca învățătură și practică a tradiției răsăritene și a adus în lumină practicarea rugăciunii inimii. Despre personalitatea, viața și opera sa
Între modelele duhovnicești pe care Biserica ni le oferă în Postul Sfintelor Paști se află și cel al Sfântului Grigorie Palama, om al rugăciunii și nevoinței, mare teolog, căutător al
În veacul al 14-lea, un profesor renumit din Italia, invitat să predea ştiinţe umaniste la Constantinopol, a început să-i mustre în cuvântări şi scrieri pe monahii din Athos pentru că ar fi făcut ceva ce
