Între sfinții români îi regăsim canonizați, până în momentul de față, pe domnitorii Ștefan cel Mare (1457-1504), Neagoe Basarab (1512-1521) și Constantin Brâncoveanu (1688-1714), respectiv pe sfetnicul
14 Iun, 2026
x
Între sfinții români îi regăsim canonizați, până în momentul de față, pe domnitorii Ștefan cel Mare (1457-1504), Neagoe Basarab (1512-1521) și Constantin Brâncoveanu (1688-1714), respectiv pe sfetnicul
Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan a fost unul dintre cei 12 Apostoli, singurul ucenic prezent la răstignirea Domnului nostru Iisus Hristos, moment în care a primit în grijă pe Fecioara Maria. După Înălţarea Domnului la cer, Sfântul Apostol Ioan era unul dintre stâlpii Bisericii lui Hristos, împreună cu Sfântul Apostol Petru şi Sfântul Apostol Iacov, ruda Domnului. Sfânta Tradiţie ne spune că după Adormirea Maicii Domnului, Sfântul Ioan a predicat cuvântul Domnului Hristos în Asia şi în Efes. A fost surghiunit de împăratul Domiţian (81-96) în insula Patmos. Acolo a scris Evanghelia sa, cele trei epistole care îi poartă numele şi Apocalipsa. S-a mutat la Domnul în jurul anului 100, în Efes, unde aşezase în timpul vieţii sale episcopi şi preoţi.
Protector al tinerilor, dar și model de conducător creștin, Sfântul Voievod Neagoe Basarab este, alături de Sfântul Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului și Mitropolitul Țării Românești, și de Sfântul
Sfântul Voievod Neagoe Basarab, pe care îl sărbătorim astăzi, cuprinde ca un corolar tematica la care Biserica noastră ne îndeamnă să reflectăm în acest an omagial şi comemorativ 2022. Ca argument pentru canonizarea din anul 2008 s-a amintit faptul că a fost principe isihast, datorită copilăriei de la Mănăstirea Bistrița și uceniciei pe lângă Sfântul Ierarh Nifon, fostul patriarh ecumenic cunoscut drept mare iubitor al rugăciunii inimii.
Neagoe Basarab (1512-1521) a urcat pe tronul Ţării Româneşti într-o perioadă foarte agitată, în care mai toată creştinătatea se temea de puhoiul otoman ce ameninţa, năvalnic şi fanatic, libertatea atâtor popoare.
În ziua de 15 septembrie anul mântuirii 1521 se muta la Domnul voievodul Ţării Româneşti Neagoe Basarab, pomenit ca sfânt de Biserica Ortodoxă Română în data de 26 septembrie. Astfel, anul acesta s-au
Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” al Academiei Române a găzduit miercuri, 22 septembrie, sesiunea „Neagoe Basarab (1512‑1521) - 500 de ani de la moarte”, organizată în parteneriat cu Muzeul Naţional al
Sâmbătă s-au împlinit 11 ani de la proclamarea locală a canonizării Sfântului Voievod Neagoe Basarab, făcută la Curtea de Argeș în 26 septembrie 2009 de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii
Troparul Sfântului Voievod Neagoe Basarab, glasul 1: Domnitor preaînţelept între căpeteniile neamului românesc, ctitor de lăcaşuri sfinte, prieten al Sfinţilor Părinţi, învăţător luminat de Duhul
Între chipurile luminoase ale istoriei noastre naţionale, la loc de cinste se află şi domnul Ţării Româneşti, Sfântul Neagoe Basarab, pe care îl sărbătorim în Biserica Ortodoxă Română la data de 26
Se împlinesc zece ani de când la Curtea de Argeş a avut loc proclamarea solemnă (locală) a canonizării Sfântului Voievod Neagoe Basarab, unul dintre marii domnitori români. Dacă privim cu atenție în
În lumea contemporană, oamenii par a nu mai avea nici timpul, nici dispoziția interioară necesare unei priviri profunde îndreptate asupra realităților înconjurătoare. Pe acest fundal dezolant, în care lipsa de
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, s-a aflat în zilele de 25 şi 26 septembrie 2017 la Curtea de Argeş, pentru a participa la evenimentele dedicate împlinirii a 500 de ani de la
Sărbătorirea a 500 de ani de la sfințirea bisericii Mănăstirii Curtea de Argeș (1517-2017) este un prilej deosebit de a mulțumi cu evlavie lui Dumnezeu pentru darurile revărsate asupra acestui sfânt locaș şi d
Între anii 1512 și 1521, Țara Românească a fost condusă de binecredinciosul voievod Neagoe Basarab, pe care istoricul Nicolae Iorga avea să-l numească „domn cu apucături împărătești ş...ţ, domn cu atâta dor de frumusețe cum nu mai avusesem altul înainte de dânsul”. Această perioadă a fost suficientă pentru ca, prin înțeleaptă ocârmuire, domnitorul român să ocupe un loc de cinste în galeria bărbaților iluștri ai neamului nostru.
În cea de-a doua Duminică după Rusalii, credincioşii Bisericii Ortodoxe Române prăznuiesc Duminica Sfinţilor Români, zi având rolul de a aminti tuturor de cei care au ridicat cinstea neamului nostru până la tronul Dumnezeirii. Două categorii aparte de sfinţi sunt cele ale voievozilor şi ierarhilor, aceia care s-au arătat vrednici cârmuitori şi păstori ai turmei ce le-a fost încredinţată. Dintre aceştia fac parte Sfântul Voievod Neagoe Basarab al Ţării Româneşti (1512-1521) şi Sfântul Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei (1632-1653), despre care vorbim în acest articol.
Deşi a domnit doar între 23 ianuarie 1512 şi 15 septembrie 1521, voievodul Neagoe Basarab s-a dovedit nu numai un bun conducător, dar şi un mare scriitor, marea dovadă fiind celebra carte "Învăţături... către fiul său Teodosie", precum şi un mare ctitor de lăcaşuri de cult din ţară şi străinătate.
S-au împlinit de curând 500 de ani de la urcarea pe tronul Ţării Româneşti a Sfântului Voievod Neagoe Basarab. În scurta viaţă şi mai scurta domnie ce i-au fost date să trăiască, i-a stat alături Despina Miliţa, coborâtoare din neamul despoţilor sârbi. Unul dintre cele mai frumoase chipuri de domniţe ale istoriei noastre, Despina a fost fiică de despot, soţie, mamă, soacră şi cumnată de voievod şi a trecut la Domnul îmbrăcată în haină monahală, cu numele Platonida.
Ideea de bază care străbate asemenea unui fir roşu de la prima până la ultima pagină "Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie" este originea divină a puterii domneşti, putere care nu emană de la oameni, ci de la Dumnezeu. Domnitorul este "unsul lui Dumnezeu", Care l-a aşezat peste oameni pentru a-i conduce cu dreptate şi cu blândeţe.
În şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, întrunit la Reşedinţa patriarhală din Bucureşti, în zilele de 8-9 iulie 2008, s-a hotărât canonizarea Sfântului Voievod Neagoe Basarab, domnitorul Ţării Româneşti. Cancelaria Sfântului Sinod a editat Tomosul de proclamare a canonizării Sfântului Voievod Neagoe Basarab, "care a rămas în memoria poporului român şi a tradiţiei ortodoxe prin opera sa intitulată Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie, prima creaţie de valoare universală a literaturii române, un adevărat testament duhovnicesc, pedagogic, filosofic şi enciclopedic".
Ample evenimente religioase s-au desfăşurat sâmbăta trecută la Târgovişte şi la Curtea de Argeş. Episcopia Argeşului şi Muscelului a fost ridicată la rang de arhiepiscopie, iar întăistătătorul ei, PS Calinic, la rang de arhiepiscop. În prezenţa a peste 5.000 de argeşeni, a fost proclamată local canonizarea Sfântului Voievod Neagoe Basarab, a Sfântului Ierarh Iachint, mitropolitul Ţării Româneşti, şi a Sfântului Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel.
