Sfântul Chiril al Alexandriei, Despre Sfânta Treime, cuv. IV, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 40, pp. 152-153 „Căci S-a pogorât la smerenie și S-a arătat ca noi, nu ca să pătimească
30 Oct, 2025
x
Sfântul Chiril al Alexandriei, Despre Sfânta Treime, cuv. IV, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 40, pp. 152-153 „Căci S-a pogorât la smerenie și S-a arătat ca noi, nu ca să pătimească
Avva Sisoe, unul dintre marii bătrâni ai Patericului, este cunoscut pentru smerenia sa abisală, dar și pentru cuvintele pe care le spune despre smerenie. La rândul său, a primit învățătura despre smerenie de la
Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia LXV, V, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 23, p. 756 „Înălțimea pe care o dă lumea este cu silnicie și plină de frică; înălțimea pe
Avva Tithoe a fost întrebat „Ce cale duce la smerenie?”. Bătrânul a răspuns așa: „Calea smereniei este aceasta: înfrânare, rugăciune și să te socotești pe tine mai prejos de orice
„În vremea aceea s-au apropiat de Iisus ucenicii Lui și I-au zis: Cine este, oare, mai mare în Împărăția cerurilor? Atunci Iisus, chemând la Sine un prunc, l-a pus în mijlocul lor și a zis: Adevărat zic
Eroismul cotidian al creștinului se întemeiază pe recunoașterea realistă a limitelor și neputințelor personale, ceea ce conduce la o viață de smerenie și curaj; „un eroism de uzură”, o formă de
Complexul de inferioritate este un fenomen psihologic complex cu implicații profunde asupra identității unei persoane și a relațiilor pe care le stabilește cu oamenii din jur. Conceptualizat de psihologi ca un
Ajunși la Rafidim, în peninsula Sinai, după ieșirea din Egipt, fiii lui Israel constată cu deznădejde că nu pot găsi apă aici, motiv pentru care se ceartă cu Moise și îl acuză pe el și, indirect, pe
Sfântul Ioan Casian, Convorbirile, XII, Despre neprihană, VI, în Părinți și Scriitori Bisericești (1990), vol. 57, pp. 517-518 „Cu cât cineva va înainta în pacea și răbdarea inimii, cu atât va avea
Sfântul Macarie Egipteanul, Alte șapte omilii, Cuvânt despre paza inimii, 10, în Părinți și Scriitori Bisericești (1992), vol. 34, p. 286 „(Învățătura de) bază a creștinismului aceasta este:
Sfântul Petru Damaschin, Învățături duhovnicești, Cuvântul 9, în Filocalia (2001), vol. 5, pp. 208-209 „Smerenia este ușa nepătimirii, zice Scărarul. Iar materia acesteia este blândețea, după marele
Părinții deșertului, care au practicat îndelung trezvia, atenția la gânduri și la mișcările sufletești au ajuns să înțeleagă bine subtilitățile psihologice și felul în care oamenii ajung, de multe
Sfântul Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, Omilia a XX-a, VII, în Părinți și Scriitori Bisericești (2009), vol. 1, p. 302 „Cum vom dobândi, dar, smerenia cea mântuitoare? (...) Dacă în toate împrej
Cărțile nu apar foarte des în Patericul egiptean, iar atunci când o fac, nu au neapărat o semnificație pozitivă. Avva Serapion, în clipa în care un frate îi cere cuvânt, îi răspunde: „Ce să-ți spun?
Sfântul Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia XXVII, 5, în Părinți și Scriitori Bisericești (1992), vol. 34, p. 216 „Venind harul îi învață să nu țină (în mare) cinste
Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia III, V, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 23, pp. 44-45 „Dacă vrei deci să faci mari faptele tale bune, nu le socoti mari, și atunci vor fi
Una dintre marile lupte ale părinților deșertului, care nu încetează niciodată, este lupta împotriva mândriei și a slavei deșarte. O modalitate frecventă a asceților de a se opune mândriei este să
Am reascultat o înregistrare făcută cu ceva timp înainte de trecerea la cele veșnice a părintelui Cleopa, în care marele duhovnic vorbește despre smerenie și ascultare, despre nevoitori și rugători, care au î
În aburul smirnei cu dulce miros, un înger pătrunde uşor şi îngenunchează. O floare de crin cucernic se pleacă spre Cea Preacurată şi odată cu ea fruntea solului ceresc. Iată, binecuvântarea Tatălui trece
Spațiul contemporan influențat de procesul efemer al împlinirii profesionale ne prezintă o lume apropiată de viața religioasă, dar, paradoxal, tributară unui apetit continuu pentru satisfacerea plăcerilor. În acest context, postul nu este înțeles drept un timp al regăsirii, al împăcării personale și comunionale, al pregătirii duhovnicești și al rugăciunii, ci doar o renunțare mecanică la mâncarea așa-numită „de dulce”, care este înlocuită de cea „de post”. Vorbind de marile sărbători creștine, omul contemporan nu mai are dorința de a iubi până la jertfă, ci dimpotrivă, el se închide într-un falnic egoism, care întreține o tratare superficială a tuturor evenimentelor din jur. Din acest motiv, Învierea Domnului se transformă astăzi într-o strategie de marketing, vorbind despre iepuraș ca simbol al praznicului și de cumpărăturile excesive drept un mod lăudabil de pregătire a sărbătorii.
Smerenia nu înseamnă ca un păcătos să se socotească pe sine cu adevărat păcătos, ci aceea este smerenie, când cineva se ştie pe sine că a făcut multe şi mari fapte bune, şi totuşi nu cugetă lucruri
