Cuvinte îmbisericite și laice cunoscute, depozitare ale unor sensuri nebănuite (IV)

Citește și:

Cuvinte îmbisericite și laice cunoscute, depozitare ale unor sensuri nebănuite (I)

Cuvinte îmbisericite și laice cunoscute, depozitare ale unor sensuri nebănuite (II)

Cuvinte îmbisericite și laice cunoscute, depozitare ale unor sensuri nebănuite (III)

În această parte a patra a documentarului nostru despre cuvinte îmbisericite și laice cunoscute, care s-au așezat de-a lungul timpului ca depozitare ale unor sensuri aproape nebănuite, vom prezenta exemple de toponime, patronime şi antroponime, precum și alte diferite cuvinte.

 Cernica, din s. cernica - afină [cf. datelor consemnate de istorici, denumirea localităţii şi a Mănăstirii Cernica vine de la Vornicul Cernica Știrbei, ctitor al vetrei monahale (1608); totuși, în context filologic, se poate menționa că termenul are origine slavo-rusă; în plus, în ceea ce priveşte denumirea mănăstirii, aceasta poate fi asemănată şi cu denumirea mănăstirilor Cozia din Vâlcea şi Nucet din Dâmboviţa; coz, conform pr. prof. acad. Mircea Păcurariu, însemna nucă în pecenego-cumană; la un moment dat, cele două mănăstiri muntene purtau aceeaşi denumire, de Nucet, şi astfel se crea confuzie; de aceea s-a hotărât ca Mănăstirea Nucet de pe Valea Oltului să fie redenumită Cozia, însă, păstrând același înțeles; denumirea de Nucet/ Cozia venea de la pădurile/ plantaţiile de nuci care înconjurau aceste lăcaşuri monahale; așadar, o similitudine între mănăstirile Cernica, Cozia și Nucet este aceea că au nume de fructă, respectiv afină şi nucă, așa cum poartă denumirea, și un alt loc de referință pentru spiritualitatea răsăriteană, anume Karyes - nuci (gr.), capitala administrativă a Sfântului Munte Athos]; Bistriţa, din adj. bâstrây - ager/ expeditiv; Cerna, din adj. ciornây - negru; Cernavodă, din adj. ciornây - negru + vb. vodit - a conduce [numele conducătorului politic Negru Vodă este legat de întemeierea Ţării Româneşti (1290); tot ca toponime se mai pot indica Mănăstirea Cetăţuia - Negru Vodă din Argeş şi localitatea Negru Vodă din judeţul Constanţa]; Bogdan, din s. prop. Bog - Dumnezeu + s. dan - dat [cel dat de Dumnezeu sau darul lui Dumnezeu este traducerea unui prenume slavon purtat, probabil, mai ales de copiii dobândiţi greu, cu rugăciune şi nădejde, asemenea Maicii Domnului sau Sfântului Ioan Botezătorul, cazuri în care ajutorul divin a fost și mai evident; de altfel, orice copil este darul prin excelenţă al lui Dumnezeu şi o slavă a părinţilor care îl dobândesc; deşi încă nu se cunoaşte un sfânt cu numele de Bogdan, prin etimologia cuvântului se înţelege că acest prenume este unul profund creştin, apărut într-un spaţiu ortodox și corespunde grecescului Theodoros/ Teodor]; Deva, din s. deva - fecioară; Dobre, din adj. dobrây - bun; Dostoievski, din adj. dostoinây - demn/ merituos [chiar dacă nu este un patronim înromânit, a fost inclus în listă pentru că este numele marelui scriitor al literaturii universale, căruia şi Biserica îi acordă atenţie]; Dragomir, din adv. dorogo - scump + s. mir - fire/ fel de a fi [re­zultă fire scumpă, preţioasă/ natură bună/ caracter nobil, cu referire la oamenii deosebiți, foarte îndrăgiți în comunitățile lor]; Glina, din s. glina - lut [localitatea ilfoveană Glina (prima atestare 1563) din vecinătatea sud-vestică a Bucureştilor și cultura materială eponimă Glina din Epoca Bronzului (sec. XVIII-XVI î.Hr.), clasificată de arheologi întâia oară pe terasa înaltă a râului Dâmbovița, din satul Glina, începând cu săpăturile din anul 1926]; Predeal, din s. predel - capăt/ frontieră [Predealul a fost localitate de frontieră între Ţara Românească şi Transilvania, respectiv Imperiul Austriac, aici mutându-se, în 1852, punctul vamal de la Breaza]; Radu, din s. radost - bucurie; Târgovişte, din s. torgovâi - comercial/ negustoresc [denumirea provine de la activitatea economică principală; perioada medievală târzie a adus oraşului muntean (atestat, 1396) recunoașterea ca târg de importanță europeană, unde se intersectau și schimbau mărfuri venite din trei continente, cu cele ale producătorilor autohtoni; de menționat și faptul că actualul municipiu Târgoviște este înfrățit cu două localități din spațiul istoric slav (vestic și sudic), respectiv cu orașele Ivano-Frankivsk din vestul Ucrainei și cu Kazanlânc din centrul Bulgariei]; Tolstoi, din adj. tolstây - gras/ voluminos [numele cunoscutului clasic rus vine de la fizionomia înaintaşilor săi, precum şi a sa proprie; undeva între 1853 și 1856, scriitorul Lev Nicolaevici Tolstoi, aflându-se în exil politic, a rezidat mai bine de un an într-un conac din localitatea Moara Domnească de lângă Bucureşti]; Ucraina, din prep. u - la + s. krainia - margine/ extremi­tate [Ucraina/ margine/ zonă din partea sud-vestică a fostului Imperiu Rus]; Vladimir, din s. vladeleţ - stăpân + mir - lume [astfel, stăpânul lumii ar fi traducerea unui prenume care, probabil, se preta inițial mai ales pentru copiii căpeteniilor politice din spaţiul slav, care și ei aveau să urmeze cariere în conducerea statului]. 

Alte diferite cuvinte

A căli, din vb. calit - a prăji; calic, din s. colicestvo - cantitate/ volum; a hrăni, din vb. hranit - a conserva/ menţine [existenţa fizică se conservă/ păstrează prin hrană/ hrănire]; a se izmeni, din v. izmeniatsia - a se preface/ schimba [în lb. română, mai ales despre un copil răsfăţat]; a obijdui, s. obida - asuprire/ jignire; a roboti, din vb. rabotat - a lucra [formă arhaică întâlnită încă la sate]; a se ţine de şotii, din s. șutka - glumă și vb. şutit - a glumi; a sili, din s. sila - constrângere/ putere [cu sila/ cu forţa; a utiliza forţa fără acordul voinţei persoanei în cauză]; a tâlcui, din vb. tolkovat - a comenta/ interpreta; a topi, din vb. topit - a face focul; a trudi, din vb. truditsia - a lucra cu sârguinţă; biet, din adj. betnây - sărac; blajin, din adj. blajennây - fericit/ sărac cu duhul și s. blajenstvo - beatitudine, fericire netulburată [„Fericiți cei săraci cu duhul, că a lor este Împărăția cerurilor”; cei săraci cu duhul sunt, deci, cei dintâi fericiți sau pomeniți de Domnul în Predica de pe munte (cf. Matei 5, 3)]; bolniţă, din s. bolniţa - spital; bolşevic din s. bolşinstvo - majoritate; castron, din s. costrulia - castron/ cratiţă; chirpici, din s. chirpici - cărămidă [casă de chirpici/ construcţie de cărămidă din lut nears]; chit, din s. kit - balenă [Iona din pântecele chitului (cf. Matei 12, 40)]; cinstit, din adj. cistâi - curat; cioară, din adj. ciornâi - negru [legătura dintre cioară, pasăre total neagră, şi culoarea negru este evidentă]. (Va urma)