A doua zi a simpozionului internaţional dedicat rugăciunii

Simpozionul Internațional de Teologie „Importanța rugăciunii în viața eclesială și personală a credincioșilor” a continuat marţi, 11 octombrie, cu sesiunea de comunicări intitulată „Rugăciunea personală, familială și comu­nitară/de obște”. Aceasta a fost moderată de părintele prof. dr. Ștefan Buchiu, vicar eparhial onorific, și s-a desfășurat în Sala „Conventus” a Palatului Patriarhiei. În aceeași încăpere au avut loc și sesiunile următoare: „Importanța rugăciunii pentru ­vindecarea și sfințirea omului”, moderată de părintele arhimandrit dr. Nectarie Şofelea, și „Denaturarea rugăciunii prin influ­ența ­religiilor orientale și a practicilor pseudo-religioase”, moderată de conf. dr. Adrian Lemeni.

La a treia sesiune de comunicări derulată în cadrul evenimentului organizat de Patriarhia Română în colaborare cu Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București au luat parte ierarhi, preoți profesori, monahi, studenți și alți invitați. Cu toții s-au arătat foarte interesați de subiectele abordate de cei trei vorbitori.

„Trăirea tainei rugăciunii după părintele Iosif Vatopedinul”

Prima persoană care a luat cuvântul a fost părintele arhimandrit Efrem Vatopedinul, starețul Mănăstirii Vatoped din Sfântul Munte Athos, care a susținut prelegerea intitulată „Trăirea tainei rugăciunii după părintele Iosif Vatopedinul”. Părintele Efrem a oferit câteva repere din lucrarea părintelui său duhovnicesc, vorbind mai ales despre experiența rugăciunii în viața părintelui Iosif Vatopedinul și despre treptele spre desăvârșire pe care monahul râvnitor le poate parcurge în urcușul său duhovnicesc, lucru exemplificat prin trăirea acestuia: „Rugăciunea este relație personală și comuniune cu Dumnezeu. Ea constituie o nevoie existențială a omului ca ființă zidită după chipul și asemănarea Sa. Este un element fundamental în viața duhovnicească a creștinului. Cu rugăciunea, credinciosul începe pocăința și tot prin rugăciune este călăuzit spre mântuire, sfințire, îndumnezeire. Strădania în lupta pentru dobândirea rugăciunii constituie aspectul ei ascetic, în vreme ce dobândirea rugăciunii permanente, adică a rugăciunii care lucrează de la sine în inima omului, constituie aspectul său harismatic, o treaptă a ei la care ajung puțini oameni din fiecare generație. Fericitul nostru gheronda Iosif Vatopedinul a fost unul dintre acei puțini oameni care au primit darul rugăciunii curate, neîncetate, dar și al stării care se naște dincolo de rugăciune. Părintele nostru duhovnicesc a avut marea binecuvântare de a ucenici la picioarele unui mare sfânt contemporan al Bisericii noastre: Sfântul Iosif Isihastul. De la el a primit și și-a însușit modalitățile de a practica rugăciunea, și prin el deopotrivă a primit darul acesteia. Cuviosul Iosif îl primise la rândul său de la Maica Domnului și, ca isihast desăvârșit, se dăruise în întregime rugăciunii. Toată viața părintelui Iosif Vatopedinul a fost o mistagogie, o inițiere în rugăciune și, prin ea, în tainele Împărăției cerurilor”. Starețul Efrem Vatopedinul a vorbit și despre râvna deosebită a părintelui său duhovnicesc, pe care părintele Iosif a insuflat-o tuturor ucenicilor săi: „Nu lua în seamă oboseala, timpul sau condițiile neprielnice, atunci când era vorba de săvârșirea slujbelor și a pravilei monahale. El însuși, oricât de obosit ar fi fost, nu își lăsa niciodată nefăcut canonul de rugăciune. Stăruia asupra acriviei conștiinței și a programului, deoarece aceasta atrage și întreține flacăra rugăciunii”.

„Înnoirea isihasmului paisian în Țara Românească”

A doua comunicare din cadrul acestei sesiuni i-a aparținut părintelui arhimandrit dr. Nectarie Șofelea, starețul Mănăstirii Radu Vodă și exarh administrativ al Arhiepiscopiei Bucureștilor. Referatul s-a intitulat „Importanța Testamentului Sfântului Cuvios Gheorghe de la Cernica și Căldărușani pentru înnoirea isihasmului paisian în Țara Românească”. Părintele stareț a ilustrat principalele trăsături ale curentului isihast paisian: „Sfântul Cuvios Gheorghe, unul dintre cei mai apropiați ai Cuviosului Paisie de la Neamț, care l-a urmat pe acesta de la Sfântul Munte Athos la mănăstirile Dragomirna, Secu și Neamț, este cel care a rânduit, în două dintre mănăstirile Țării Românești, Cernica și Căldărușani, viețuirea de obște după rânduiala isihastă statornicită de Sfântul Paisie de la Neamț în mănăstirile din Moldova în care acesta a viețuit. (...) Rânduiala paisiană constă în: viața chinovială, cu respectarea strictă a pravilei călugărești athonite; sărăcia desăvâr­șită și de bunăvoie; asceză, ascultare și smerenie; slujbele după tipic, începând cu toate cele șapte laude zilnice; munca rânduită de cel mai mare, după priceperea și puterea fiecăruia, unită cu rugăciunea continuă a inimii, practicată după tradiția palamită; citirea cărților sfinte; spovedania; respectarea rânduielii meselor de obște și a duhului tăcerii; și traducerea scrierilor filocalice din limba greacă. Se poate constata că el se înscrie, prin toate aceste recomandări duhovni­cești, în tradiția isihastă athonită, care după multă vreme era statornicită în Țările Române. Testamentul Sfântului Gheorghe are la bază îndrumările scrise în așezământul în 18 puncte pe care l-a prezentat Sfântul Paisie Velicicovski în memoriile sale adresate arhiereilor Moldovei în 1763”.

„Interioritate și contemplare în cunoașterea teologică”

Sesiunea de comunicări s-a încheiat cu prelegerea susținută de conf. dr. Adrian Lemeni, cadru didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, care a prezentat referatul intitulat „Interioritate și contemplare în cunoașterea teologică. Repere din teologia Sfântului Simeon Noul Teolog și a Sfântului Grigorie Palama actualizate în contextul raționalității tehnice din lumea de astăzi”: „În contextul rațio­nalității tehnicizate de astăzi, noi adesea conferim putere infor­mației, afirmând că ea înseamnă putere. Informația este, însă, partea cea mai slabă a gândului. Noi absolutizăm ceea ce e mai slab în societatea de astăzi. Sfinții isihaști și Sfântul Grigorie Palama arată într-un mod clar puterea contemplării dincolo de ceea ce înseamnă procesarea unor infor­mații prin cuvinte meșteșugite. Pe linia Părinților de dinainte, el arată riscurile unei teologii care se transformă în tehnologie, în procesarea unor cunoș­tințe, concepte sau cuvinte, care duce la încrederea în propriile puteri”.

„Rolul credinţei neurochirurgului în vindecarea afecţiunilor cerebrale”

Sesiunea a patra de comunicări, dedicată dialogului dintre medicină şi credinţă, a fost deschisă de prof. univ. dr. Alexandru-Vladimir ­Ciurea, membru de onoare al Academiei Române, care a susţinut prelegerea intitulată „Rolul credinţei neurochirugului în vindecarea afecţiunilor cerebrale”. Prelegerea a fost dedicată Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, și a fost susținută cu argumente și exemple concrete de persoane salvate de la moarte prin ajutorul lui Dumnezeu și al rugăciunii fierbinți. Distinsul profesor a argumentat pe baza unor dovezi științifice relația dintre rugăciunea „Tatăl nostru” și glandele din organismul uman, menționând și apariția unui nou ­domeniu de cercetare intitulat ­„Neuro-teologie”. Din vasta sa expe­riență, profesorul a arătat că rugăciunea neurochirurgului este obligatorie înaintea actului operator: „Eu sunt un bisturiu în mâinile lui Dumnezeu”.

„Rugăciunea, calea spre vindecare și mântuire”

Prof. univ. dr. Irinel Popescu, coordonator al Centrului de Excelență în Medicină Translaţională din cadrul Institutului Clinic Fundeni, a susținut referatul „Rugăciunea, calea spre vindecare și mântuire”, în care a vorbit despre importanța rugăciunii în vindecarea bolnavilor. El a precizat că stilul de viață creștin este unul care susține sănătatea, căci „majoritatea călugărilor trăiesc mult și sunt, în general, sănătoși, apelând foarte rar la medici”, „mântuirea sufletului fiind vindecarea supremă”. În finalul discursului său, medicul a adăugat că o bună atitudine în fața bolii este încredințarea totală în mâinile lui Dumnezeu.

„Importanţa rugăciunii pentru bolnav - perspectiva medicului”

Ultimul referat din această sesiune s-a intitulat „Importanţa rugăciunii pentru bolnav - perspectiva medicului” şi i-a aparţinut Ancăi Coliţă, profesor universitar. Managerul Institutului Clinic Fundeni din București a vorbit despre relația dintre stres și sănătate, subliniind cât de important este rolul preotului în spital: „Capacitatea creierului de a corecta boala este strâns legată de rugăciune. Fiecare medic dintre noi se roagă să primească puterea, gândul bun și soluția corectă față de fiecare bolnav”.

La eveniment au participat Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, dascăli de la facultățile de teologie din țară, medici, cercetători din cadrul Academiei Române, profesori și public interesat de relația dintre medicină și rugăciune.

„Consideraţii pastorale privind rugăciunea în mediile audiovizual şi digital”

Cea de-a cincea sesiune de comunicări din Sala „Conventus” a Palatului Patriarhiei a fost deschisă de pr. dr. Nicolae Dascălu, consilier patriarhal coordonator al Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române şi director al Publicaţiilor LUMINA, care a susţinut referatul „Consideraţii pastorale privind rugăciunea în mediile audiovizual şi digital”: „În pofida provocărilor şi tentaţiilor pe care le conţin, mediile audiovizuale şi digitale accesate cu discernământ şi minimalism digital pot ajuta la înduhovnicirea intervalelor de timp dintre rugăciunea personală şi sinaxa liturgică şi pot contribui la o asumare mai intensă a acelora. Rugăciunea mediată de noile tehnologii implică însă un exerciţiu ascetic, adaptat la condiţii mereu în schimbare. Şi chiar dacă rugăciunea susţinută mediatic este imperfectă, nedeplină, ea păstrează totuşi nostalgia îndemnului paulin: «Rugaţi-vă neîncetat!»”

Pr. prof. univ. dr. David Pestroiu, prodecan al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucureşti, a vorbit despre „Practici oculte şi formulări pseudo-ortodoxe cu privire la rugăciune. Evaluare misionară”.

Conf. univ. dr. Constantin-Iulian Damian, prorector al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, a susţinut comunicarea intitulată „Comuniune vs. însingurare: o abordare fenomenologică a rugăciunii şi meditaţiei în context contemporan”.

Ziua s-a încheiat cu prelegerea liberă a dr. Mirel Bănică, cercetător ştiinţific la Institutul de Istoria Religiilor al Academiei Române: „Între efort şi aport: rugăciune şi muncă în mănăstirile ortodoxe din vremea noastră”.

Evenimentul academic de nivel internaţional continuă mâine cu ultimele trei sesiuni de comunicări găzduite în acelaşi cadru al Palatului Patriarhiei.