Adunare solemnă la Palatul Patriarhiei

Anul acesta s-au împlinit 150 de ani de la adoptarea Constituției din 1866 și 25 de ani de la adoptarea Constituției din 1991. Cu acest prilej, sub patronajul Senatului, Camerei Deputaților, Curții Constituționale şi Academiei Române, a avut loc ieri, 25 noiembrie, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, o adunare solemnă. La eveniment a participat şi Patriarhul României, care a rostit un cuvânt de binecuvântare.

Evenimentul a fost organizat pentru a evoca tradiţiile constituţionalismului din România şi importanţa Constituţiei pentru statul de drept. În acest context, gazda Adunării solemne a fost Palatul Patriarhiei, locul unde au fost adoptate cele două Constituţii ale României. Manifestarea a fost deschisă de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care a rostit cuvântul de binecuvântare intitulat „Aniversare solemnă a două Constituţii ale României”.

Sesiunea solemnă a continuat cu mesajul domnului Florin Iordache, președintele Camerei Deputaților, care a vorbit despre necesitatea revizuirii Constituţiei României. „Trebuie să avem curajul să recunoaştem că în România de astăzi este nevoie de o nouă Constituţie care să reflecte statutul de ţară membră a UE şi NATO, pentru că la momentul 2003, când a fost elaborată actuala Constituţie, nu făceam parte nici din NATO şi nici nu eram membri ai UE. În acelaşi timp, vreau să spun că este o mare provocare pentru viitorul Parlament, pentru viitoarea comisie de revizuire a Constituţiei demersul popular prin care 3.500.000 de români au spus că trebuie precizat foarte clar articolul 48. Contrar părerilor, chiar ale unor membri ai Executivului actual, cred că trebuie să avem tăria şi să spunem foarte clar că trebuie să ne păstrăm în acest moment tradiţia şi identitatea României. De aceea, din punctul meu de vedere, trebuie neapărat modificat acest articol care defineşte foarte clar familia. Sunt convins că acest demers ambiţios va beneficia de susţinerea tuturor grupurilor parlamentare, dar şi a instituţiilor abilitate, a specialiştilor, şi a experţilor în drept constituţional. Aşa cum domnia legii este fără culoare politică, la fel şi Constituţia, ca Lege fundamentală a statului, trebuie să fie un obiectiv de ţară care să ne unească pe viitor în beneficiul cetăţenilor noştri”, a precizat președintele Camerei Deputaților.

România a fost prima ţară din sud-estul Europei care a adoptat în anul 1866 una dintre cele mai democratice Constituţii europene. În acest sens, domnul Dacian Cioloș, prim-ministru al Guvernului, a evidenţiat importanţa menţinerii parcursului democratic al României, reformarea profundă a statului şi reîmprospătarea clasei politice. „Pregătirea presupune o mobilizare generală a societăţii, a mediului politic în ansamblul său. Avem nevoie de viziune, de un proiect de ţară şi de pârghiile constituţionale necesare punerii lui în aplicare. Vestea bună, pe care ţin să o evidenţiez, pentru că de prea multe ori suntem preocupaţi de a ne critica unii pe alţii peste măsură, prinşi într-un negativism neconstructiv, este că avem o bază foarte solidă. Sistemul democratic al României postdecembriste este, în liniile sale fundamentale, aşezat. Dezbaterile, abordările diferite pe care le-am avut şi le avem în societate sau în viaţa politică sunt o expresie firească a pluralismului, ele şi-au găsit un răspuns echilibrat prin vocea Curţii Constituţionale, instituţie care a contribuit enorm în calitatea sa de garant al ordinii constituţionale în aceşti ultimi ani”, a spus prim-ministrul României.

În continuare, a fost citit mesajul domnului Călin Popes­cu-Tăriceanu, președintele Senatului României, de către Ioan Chelaru, președintele Comisiei comune a Camerei Deputaţilor și Senatului, pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României. În acest mesaj au fost prezentate contribuţia dezbaterilor politice care au condus la crearea celor două constituţii ale României, importanţa voinţei naţiunii de a fi recunoscută ca naţiune suverană, rolul partidelor politice parlamentare şi al pluralismului politic. „La ceas aniversar, cred că este o misiune de onoare pentru fiecare om politic, ca şi pentru fiecare cetăţean obişnuit, să ne exprimăm sentimentele de recunoştinţă faţă de legiuitorii fondatori ai statului român modern, care, în urmă cu 150 de ani, au avut forţa, înţelepciunea şi capacitatea de a croi un cadru constituţional naţional care să se potrivească firii şi felului de a fi şi de a gândi al poporului român”, a arătat în mesajul transmis președintele Senatului României.

Academia Română, una din instituţiile organizatoare, a transmis cuvântul de felicitare prin domnul academician Ionel Valentin Vlad, președintele Academiei Române. Înaltul for academic a luat naştere în acelaşi an ca şi Constituţia României. În acest context, acad. Ionel Valentin Vlad a amintit personalităţile marcante ale Academiei Române care au făcut parte din Adunarea Deputaţilor şi Senatului, personalităţi care s-au luptat ca România să fie un stat unitar, independent şi integru teritorial. „În vremea aceea, nu puneau nici un fel de semn de întrebare asupra prezenţei unor iluştri intelectuali ai acestei ţări în Parlamentul României. [...] Parlamentul avea două camere, Camera Deputaţilor, care era aleasă prin vot universal, introdus cu puţin timp înainte, şi Senatul, care avea alte reguli. Cei care erau aleşi trebuia să aibă peste 40 de ani, într-o perioadă în care speranţa medie de viaţă era de 65 de ani. Erau nişte personalităţi cu o foarte mare experienţă. Dar cine erau aleşi acolo? Pe de o parte, erau aleşi din fiecare judeţ un număr de senatori potrivit cu numărul populaţiei judeţului şi, pe de altă parte, erau aleşi membrii Senatului de drept, care erau membrii Familiei Regale, toţi mitropoliţii ţării, episcopii eparhioţi ai Bisericii Ortodoxe Române - să vedeţi ce frumos vorbeşte (Constituția, n.r.) despre Biserica Ortodoxă Română; nu mai vorbim astăzi în Constituţie aşa, şi rău facem! -, ierarhi ai Bisericii Greco-Catolice, chiar din confesiunile recunoscute de stat, câte unul din fiecare confesiune. De asemenea, mai făceau parte preşedintele Academiei Române, foşti preşedinţi ai Consiliului de miniştri, dacă aveau patru ani vechime în această funcţie, foşti miniştri, dacă aveau şase ani, generali în rezervă sau în retragere care au exercitat comanda unei armate în faţa inamicului ca titular cel puţin trei luni, foşti preşedinţi ai Curţii de conturi, foşti preşedinţi ai Curţii Constituţionale, foşti preşedinţi ai Curţii de Casaţie şi Justiţie. Iată, cine era Senatul? Un corp de mare experienţă, care venea şi dădea legile care se elaborau de către Camera Deputaţilor în funcţie de cum se încadrau în spiritul Constituţiei, ca să ducă la progresul acestei ţări”, a explicat preşedintele Academiei Române.

Academicianul Ionel Valentin Vlad a semnalat şi diferite aspecte ale Constituţiilor din anii 1923 şi 1991, atrăgând atenţia cu privire la exploatarea resurselor ţării noastre. „În Constituţia din 1923 au fost reglementate extraordinar resursele ţării. Cui aparţin resursele ţării? «Resursele României se exploatează în interesul ţării». Scurt! Un singur articol! Când au început modificările pentru Constituţie, au apărut alte lucruri. Resursele ţării se exploatează în mod eficient. Eficient pentru cine? Împreună cu domnul acad. Dan Berindei am făcut un text, pe care l-am predat de cel puţin trei ori Parlamentului României, în care am cerut să lase acest articol cum a fost stipulat în 1923 şi cum există şi în Constituţia actuală. [...] Domnul acad. Cristian Hera, vicepreşedinte al Academiei Române, spunea într-un magistral discurs de recepţie, rostit săptămâna trecută, că, în fond, ceea ce se întâmplă cu terenurile României, cu teritoriul României, «este un imens experiment geopolitic». Daţi-mi voie să vă spun că am foarte multe nelinişti şi Academia Română are foarte multe nelinişti în legătura cu problema Constituţiei României”, a mai spus preşedintele Academiei Române.

Invitat la Adunarea solemnă a fost şi domnul Alexandru Tănase, președintele Curții Consti­tuționale a Republicii Moldova, însoţit de o delegaţie de judecători, membri ai Curții Constituționale a Republicii Moldova. În cuvântul susținut, domnul Alexandru Tănase a vorbit despre modul în care legile Constituţiei Moldovei au avut drept model pe cele ale Constituţiei României şi a felicitat pe membrii Curţii Constituţionale a României pentru efortul depus în apărarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale cetăţenilor.

Despre îndelungatul proces al genezei Constituţiei României, despre istoria legilor ca acte cu valoare constituţională, dar şi despre influenţa constituţiilor Franţei, mai a ales cea a Belgiei, asupra Constituţiei din 1866, a vorbit domnul Valer Dorneanu, preșe­dintele Curții Constituțio­nale a României. „Această aniversare nu trebuie să fie privită doar ca o simplă evocare istorică, ea trebuie să aibă o semnificaţie mult mai substanţială şi să sădească în sufletul şi în conştiinţa tuturor celor cărora se adresează Constituţia datoria sfântă de apărare şi respectare a Constituţiei, ca o condiţie esenţială în dezvoltarea şi integritatea României”, a precizat preșe­dintele Curții Constituțio­nale a României.

Adunarea solemnă a continuat cu alocuţiunea domnului Marian Enache, vicepreședinte al Adunării Constituante pentru elaborarea Constituției din 1991, care a prezentat demersurile întreprinse în acea perioadă, dar şi responsabilitatea imensă ca acea Constituţie să poată fi receptată de către cetăţenii români. „Constituţia poate fi un eşec, dacă nu-şi găseşte ecoul în conştiinţa civică şi dacă nu inspiră cetăţenilor siguranţa că aceasta ocroteşte şi garantează drepturile şi libertăţile.” Domnia sa a mai explicat că orice constituţie este revizuibilă, fie că iniţiativa vine din partea decidenţilor politici, fie a societăţii civile. Evident, revizuirea se realizează în limitele prestabilite de Legea fundamentală, iar procesul trebuie să reflecte noile condiţii, tendinţele culturale şi transformările poli­tico-economice ale societăţii.

Adunarea solemnă dedicată împlinirii a 150 de ani de la adoptarea Constituției din 1866 și 25 de ani de la adoptarea Cons­tituției din 1991 s-a încheiat cu alocuţiunea domnului Ioan Chelaru, președintele Comisiei comune a Camerei Deputaţilor și Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României. În cuvântul prezentat, domnul Ioan Chelaru a precizat că o constituţie este rezultatul unor condiţionări istorice, politice, sociale şi economice specifice, fiind axul central pentru funcţionarea democratică a instituţiilor statului şi pentru respectarea drepturilor şi libertăţilor omului.