„Arătarea Sfintei Treimi față de neamul omenesc”

Praznicul împărătesc al Bobotezei a reunit vineri pe Colina Bucuriei credincioși și pelerini veniți în număr mare să se bucure de binecuvântarea lui Dumnezeu prin Agheasma Mare. Sfințirea mare a apei a fost săvârșită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, după rânduiala din ziua Botezului Domnului, în pridvorul Reședinței Patriarhale, împreună cu Prea­sfințitul Părinte Qais, Episcop de Erzurum, din Patriarhia Antiohiei, și Preasfințitul ­Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal. La final, credincioșii prezenți au fost bine­cuvântați cu apă sfințită.

De Bobotează, credincioșii participă la slujba Sfințirii mari a apei, care se săvârșește doar în ajun și în ziua sărbătorii, bucurându-se de binecuvântarea lui Dumnezeu prin Agheasma Mare. Apa sfințită este luată pentru gustare spre tămăduirea trupurilor și curățirea sufletească, dar și pentru binecuvântarea caselor prin stropire.

La Catedrala Patriarhală din București, această rânduială specială a început în ajun cu Sfințirea mare a apei și pregătirea celor 13.000 de sticle cu Agheasmă Mare și 5.000 de pachete cu anafură, care au fost împărțite credincioșilor și pelerinilor la „Baldachinul Sfinților” în ziua praznicului încă de la primele ore ale dimineții. Totodată, în fața lăcașului a fost ridicată și o cruce de cetină de brad împodobită cu flori albe, pe care a fost așezată o frumoasă icoană cu scena Botezului Domnului în Iordan.

În zi de praznic, Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. În cuvântul de învățătură rostit după citirea Sfintei Evanghelii, ierarhul a explicat simbolismul Botezului Domnului în râul Iordan: „Taina Botezului Domnului este deodată taina arătării Sale ca Fiu al lui Dumnezeu, arătarea Tainei Preasfintei Treimi, dar este și arătarea tainei înfierii noastre de către Dumnezeu Tatăl prin lucrarea răscumpărătoare a Mântuitorului nostru Iisus Hristos. De aceea, praznicul de astăzi este de mare bucurie. Ioan boteza cu apă spre pocăință. El spune că botezul său este spre iertarea păcatelor. El nu putea ierta păcatele, ci doar botezul cu Duh Sfânt și cu foc pe care îl va institui Mântuitorul va șterge păcatele celor care vor fi botezați în numele Preasfintei Treimi. (…) Noi, creștinii, ne botezăm cu cea dintâi taină din cele șapte ale Bisericii prin care devenim mădulare ale Bisericii, ale Trupului Mântuitorului. Prin botez primim numele Lui, de aceea ne numim creștini, pentru că termenul vine de la numele lui Hristos. Prin botez devenim fii și moștenitori ai lui Dumnezeu, cum ne învață Sfântul Apostol Pavel în Epistola către Efeseni”.

Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române.

Sfințirea mare a apei în pridvorul Reședinței Patriarhale

În continuare, potrivit rânduielii liturgice, după rugăciunea Amvonului, slujitorii catedralei au mers spre pridvorul Reședinței Patriarhale, cântând troparele specifice praznicului Botezului Domnului. Aici, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu Preasfințitul Părinte Qais, Episcop de Erzurum, din Patriarhia Antiohiei, și Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, a săvârșit slujba Sfințirii mari a apei.

Această slujbă se oficiază după tradiție în exterior, în zone unde se află apă curată sau la râuri și izvoare, pentru a se arăta că întreaga natură se sfințește și primește harul Sfântului Duh.

„Credința în Sfânta Treime este izvorul vieții veșnice”

În cuvântul de învățătură rostit cu acest prilej, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat că această mare sărbătoare arată descoperirea Preasfintei Treimi: „Dumnezeu nu este o singurătate veșnică, El este unul în ființă și întreit în Persoane. El este o comuniune de iubire veșnică. Sfânta Treime S-a arătat în mod vizibil la Botezul Domnului în Iordan, fiind temelia Botezului creștin. De aceea, spre sfârșitul activității Sale mesianice pe pământ, înainte de a Se înălța întru slavă la cer, Hristos Domnul a poruncit ucenicilor Săi să meargă să binevestească Evanghelia la toate popoarele și să le boteze în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, adică în numele Sfintei Treimi. Aceasta înseamnă că prin botezul în numele Sfintei Treimi noi intrăm în iubirea eternă sau veșnică a Tatălui, a Fiului și a Sfântului Duh. Prin botez noi primim nu doar iertarea păcatelor și încorporarea în trupul tainic al lui Hristos, care este Biserica, ci și începutul unei vieți noi, viața veșnică. Viața veșnică nu este doar viața de după moarte, ci este viață în comuniune cu Dumnezeu Cel veșnic viu”.

„Prin botez obținem și darul înfierii, și darul învierii”

În continuare, Întâistătătorul Bisericii noastre a arătat că prin botez primim arvuna vieții veșnice, precum și încă două daruri mari. „Primul este darul înfierii. Nu mai suntem robi, ci devenim fiice şi fii ai lui Dumnezeu după har. Harul înfierii înseamnă că cei ce cred în Hristos, Fiul lui Dumnezeu, și se botează în numele Sfintei Treimi devin fiice şi fii ai lui Dumnezeu prin Duhul Sfânt. Se mai dăruiește şi darul arvunei învierii din morți. Sfântul Vasile cel Mare ne spune că prin botez obținem și darul înfierii, și darul învierii. Mai întâi, învierea sufletului omorât din cauza păcatelor. Prin pocăință dobândim această înviere a sufletului și ne pregătim pentru învierea cea de obște odată cu învierea trupurilor din morți. De aceea, în Crezul ortodox, spre final, se arată scopul vieții creștine: «Aștept învierea morților și viața veacului ce va să vie». Dacă nu ar fi fost acest verset în Crez, atunci ar fi rămas doar un indiciu de morală bună pentru lumea aceasta. Pentru că așteptăm învierea morților și viața veșnică, credința noastră în Sfânta Treime este izvorul vieții veșnice”, a reliefat Preafericirea Sa.

„Botezul Domnului este botezul tuturor creștinilor reînnoit”

Patriarhul României a arătat apoi că la sărbătoarea Botezului Domnului serbăm și botezul fiecăruia dintre noi: „La botezul fiecărui creștin, fie copil, fie adult, fie un om în vârstă, tainic Dumnezeu zice în timpul botezului: «Acesta este Fiul Meu Cel iubit întru Care am binevoit». Cu alte cuvinte, Botezul Domnului este arătarea Sfintei Treimi față de neamul omenesc. De aceea, această sărbătoare nu este doar amintirea Botezului Domnului în apele Iordanului și actualizarea ei, ca și când s-ar fi petrecut acum, ci este și înnoirea botezului nostru. Botezul Domnului este botezul tuturor creștinilor reînnoit. Prin gustarea aceasta a apei din ziua Botezului Domnului sau Agheasma Mare, noi reînnoim botezul nostru. Nașul a mărturisit în locul nostru Crezul ortodox și am fost botezați de către preot în numele Sfintei Treimi. Acum, pentru că suntem conștienți și responsabili de credința noastră, în fiecare an la Botezul Domnului serbăm și botezul omului, al fiecăruia dintre noi, care ne-a dat calitatea de fii după har ai lui Dumnezeu și ne pregătește pentru învierea cea de obște și pentru viața veșnică în iubirea, pacea și bucuria Preasfintei Treimi”.

De asemenea, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a arătat la ce se folosește Agheasma Mare în viața liturgică a Bisericii, evidențiind abun­dența darurilor revărsate asupra credincioșilor care o primesc. „Această apă are o mulțime de binefaceri. În primul rând, rugăciunile slujbei ne arată că această apă sfințită, Agheasma Mare, se dăruiește pentru iertarea păcatelor, pentru vindecarea de boli și de patimi, pentru alungarea puterilor potrivnice și a duhurilor necurate, pentru curățirea sufletelor și a trupurilor și pentru sfințirea caselor. În Biserică se sfințesc, în primul rând, cu această Agheasmă Mare, Sfintele Vase și veșmintele preoțești. În al doilea rând, cu această Agheasmă Mare se sfințesc Antimisele, cele care se folosesc în loc de Sfântă Masă. Se sfințește Marele Mir, se sfințesc clopotele, crucea și troițele care sunt simbolurile cele mai puternice ale credinței ortodoxe. Această apă sfințită la sărbătoarea Botezului Domnului se păstrează curată și într-un loc deosebit în casele credin­cioșilor și este consumată astăzi și încă opt zile la rând, până în data de 14 ianuarie, când este odovania, adică încheierea sărbătorii”, a precizat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

„Poporul român s-a îmbrăcat în lumina harului veșnic al Preasfintei Treimi”

Întâistătătorul Bisericii noastre a explicat că Boboteaza ne aduce aminte și de creștinarea poporului român: „În fiecare an, la sărbătoarea Botezului Domnului, ne aducem aminte și de botezul poporului român, care nu a fost botezat la comanda unui cneaz sau a unui rege, ci a fost botezat începând cu predica și botezul Sfântului Apostol Andrei. Botezarea sau creștinarea poporului român s-a făcut lent și profund, nu în grabă, ci treptat, în mod liber și duhovnicește, cu pregătire. De aceea, poporul român, fiindcă a fost profund creștinat, a rezistat în fața năvălirii multor popoare migratoare de-a lungul secolelor și puterilor ostile. Noi nu avem o zi sau un an al creștinării noastre, dar creștinarea a fost lentă, profundă. Pe când se forma poporul român ca popor nou în istorie din geto-daci și romani, pe atunci se creștina. De aceea, pe stema țării noastre, vulturul cu crucea în cioc nu este cenușiu, ci este auriu, pentru că după botez se spune: «Botezatu-te-ai, luminatu-te-ai, sfinţitu-te-ai». Vulturul auriu înseamnă un popor creștin, luminat, pentru că botezul se mai numea în Biserica primelor veacuri «Sfânta Luminare». De aceea, se numește până astăzi haina botezului și «haină luminoasă». Poporul român s-a îmbrăcat în lumina harului veșnic al Preasfintei Treimi”.

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mulțumit instituțiilor care au ajutat la buna desfășurare a evenimentelor prilejuite de praznicul Botezului Domnului, precum și persoanelor care au îmbuteliat și distribuit cele 13.000 de sticle cu Agheasmă Mare: Jandarmeriei Române; Poliției Române, Circa 14 de Poliție; Brigăzii Rutiere; Inspectoratului pentru Situații de Urgență București-Ilfov; Serviciului de Ambulanță Bu­cu­rești-Ilfov; Parohiei Afumați 2 din Protoieria Ilfov Nord, prin preotul paroh Florin Ionică; voluntarilor Catedralei Patriarhale; Grupului de voluntari «Tineri în acțiune» al Arhiepiscopiei Bucureștilor și tuturor slujitorilor Catedralei Patriarhale. După slujba de sfinţire și otpustul Sfintei Liturghii, credincioşii prezenţi au fost binecuvântaţi, conform tradiției, cu Agheasmă Mare de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, ierarhii prezenți și slujitorii catedralei.