Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop‑vicar patriarhal, a săvârșit vineri, 27 decembrie 2024, în ziua de pomenire a Sfântului Arhidiacon Ștefan, Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală din
Bisericile Sfintei Treimi din Arhiepiscopia Craiovei
Marele praznic al Sfintei Treimi a fost serbat ieri în mai multe lăcaşuri de închinare din Arhiepiscopia Craiovei. La Mănăstirea "Sfânta Treime" din localitatea gorjeană Strâmba Jiu, Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Înalt Preasfinţitul Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei.
Credincioşii din Arhiepiscopia Craiovei au participat în număr mare la slujbele închinate marelui praznic al Sfintei Treimi. În mod deosebit, Mănăstirea Strâmba Jiu a îmbrăcat haină de sărbătoare, prin vizita IPS Irineu, care a oficiat Sfânta Liturghie în altarul de vară al cinstitului aşezământ, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi. Sărbătoarea a început de duminică seară, prin slujba Vecerniei unită cu Privegherea. Biserica "Sfânta Treime" din Craiova, ctitoria boierilor Ştirbei Tot ieri, Biserica-paraclis-mitropolitan "Sfânta Treime" - Ştirbei din Craiova şi-a cinstit hramul. Părinţii slujitori au săvârşit duminică seară slujba de Priveghere, sărbătoarea continuând cu Sfânta Liturghie şi pomenirea ctitorilor, binefăcătorilor şi ostenitorilor care au contribuit în decursul timpului la înfrumuseţarea şi întreţinerea sfântului lăcaş. Lăcaşul este ctitoria bătrânei jupânese Dumitrana Ştirboaica, care a ridicat aici o frumoasă biserică în stil brâncovenesc între anii 1765 şi 1768, lucru atestat documentar în anul 1765. Locul primei biserici, care era aşezată la cea dintâi margine a oraşului, respecta vechile obiceiuri ale boierilor ctitori care nu "gospodăreau" în înghesuiala târgului, ci la margine, pentru a avea spaţiu de "curte". În anul 1782, jupâneasa Ştirbei a comandat la Sibiu un policandru cu 24 de sfeşnice. În acelaşi an a fost zugrăvită biserica, iar cu această ocazie au fost aduse, tot de la Sibiu, prin intermediul unui prieten negustor al familiei Ştirbei, "20 de tefele de aur bun leşesc, câte trei lei şi jumătate tefeaua". Zugravul a fost tocmit, încă din anul 1780, şi adus de la Sibiu de către vornicul Barbu Ştirbei, fiul marii vornicese Ecaterina Bibescu, viitorul domn al Ţării Româneşti. În anul 1790, biserica a fost înzestrată cu un clopot de 100 de phunţi, care se găseşte şi astăzi în clopotniţa din faţa sfântului lăcaş. În anul 1811, în curtea bisericii sunt construite mai multe chilii, după dorinţa exprimată de vornicul Barbu Ştirbei în testamentul său: "Toţi banii mei care se vor găsi în argint şi aur, toţi îi las prea iubitei mele soţii, Catinca, ca să dea şi să-mi caute sufletul şi să se facă chiliile la Sfânta Troiţă din Craiova cu două rânduri de case, adică şi casele deasupra chiliilor". În lucrarea "Istoria Daciei", ctitoria familiei Ştirbei este trecută între cele cinci biserici de piatră ale oraşului: "a lui Petre Bojiu, a Ştirboaicei, a Sfântului Ioan, a Ungurelului şi a Jianului". În anul 1890, epitropia bisericii a construit din fondurile proprii un dispensar pentru familiile sărace, care a funcţionat până în anul 1939. Actualmente, biserica se află în grija Arhiepiscopiei Craiovei şi funcţionează în statut de paraclis-mitropolitan.