Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, s‑a aflat duminică, 22 decembrie 2024, în mijlocul credincioșilor parohiei bucureștene Udricani, unde a săvârșit Sfânta Liturghie.
Botezul creștin, apropiere de Împărăția lui Dumnezeu
În Duminica după Botezul Domnului, când a fost sărbătorit Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit un cuvânt de învățătură în Paraclisul „Sfântul Grigorie Luminătorul” al Reşedinţei Patriarhale. Preafericirea Sa a tâlcuit înțelesurile pericopei evanghelice a începutului propovăduirii Domnului, relatată de Sfântul Evanghelist Matei (cap. 4, vv. 12-17).
Faptul că Mântuitorul a început să predice în Galileea, unde poporul evreu conviețuia cu diferite etnii, ne arată că venirea Domnului Iisus Hristos în lume are ca scop mântuirea întregii lumi, subliniază Patriarhul României: „Mesia-Hristos vine în lume în primul rând pentru mântuirea poporului evreu, în care S-a născut, dar nu vine în mod exclusiv pentru acesta, ci vine pentru umanitatea întreagă, pentru toate popoarele. Chemarea la pocăință are ca scop dobândirea vieții veșnice. Iisus Hristos începe propovăduirea Evangheliei Sale cu aceste cuvinte: «Pocăiți-vă, că s-a apropiat Împărăția cerurilor». Aceleași cuvinte le întâlnim și în predica Sfântului Ioan Botezătorul”.
În continuare, Preafericitul Părinte Daniel a arătat că Botezul creștin în numele Preasfintei Treimi, primit spre iertarea păcatelor și spre viața nouă în Hristos prin harul Duhului Sfânt, este începutul intrării omului în Împărăția cerurilor. „Duminica după Botezul Domnului ne învață că atât Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos, cât și Botezul Domnului ne descoperă apropierea Împărăției lui Dumnezeu de oameni, începând cu Nașterea ca Om a Fiului lui Dumnezeu în Betleem și continuând cu lucrarea Lui mesianică în popor, care începe odată cu Botezul Său în Iordan. În mod mai clar se vede acum că scopul venirii lui Hristos în lume este intrarea oamenilor în Împărăția Tatălui și a Fiului și a Duhului Sfânt, Care Se arată cu prilejul Botezului lui Iisus în apele Iordanului. Botezul creștin este începutul intrării omului în Împărăția cerurilor. Împărăția cerurilor este viața sau comuniunea de iubire veșnică a Sfintei Treimi împărtășită îngerilor și oamenilor. Întrucât Unul din Sfânta Treime S-a făcut Om - Dumnezeu-Fiul, Iisus Hristos -, El a adus Împărăția lui Dumnezeu aproape de oameni și în viața lor. De aceea, Iisus propovăduia zicând: «Pocăiți-vă, că s-a apropiat Împărăția cerurilor»”, a spus Preafericirea Sa.
„Ușile pocăinței sunt ușile Împărăției cerurilor”
Primele cuvinte ale propovăduirii Domnului nu au fost numai despre Împărăția cerurilor, ci și despre pocăință ca pregătire pentru a primi Sfântul Botez și a dobândi lumina, pacea și bucuria Împărăției lui Dumnezeu: „Evanghelia de astăzi subliniază legătura dintre îndemnul lui Iius: «Pocăiți-vă» și motivația lui: «că s-a apropiat Împărăția cerurilor». Prin urmare, ușile pocăinței sunt ușile Împărăției cerurilor, deoarece nimic necurat sau păcătos nu poate intra în Împărăția cerurilor, dacă omul nu se curăță de păcate prin pocăință. Sfânta Taină a Botezului și Sfânta Taină a Pocăinței sunt izvoare de înnoire, de lumină și bucurie pentru viața creștină. Întrucât am fost botezați în numele, lumina și iubirea Preasfintei Treimi, trebuie ca în tot timpul vieții noastre să preaslăvim pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, prin gând și cuvânt, prin rugăciune și fapte bune”, a spus Preafericirea Sa. În încheiere, Întâistătătorul Bisericii noastre a vorbit despre personalitatea Sfântului Ioan Botezătorul, explicând că soborul unui sfânt reprezintă adunarea celor care îl cinstesc cu evlavie pe sfântul respectiv. „Sfântul Ioan Botezătorul a fost prezis de proroci în planul lui Dumnezeu de mântuire a lumii. El a fost numit: «Glasul celui ce strigă în pustie: Pregătiți calea Domnului, drepte faceți cărările lui», așa cum spune prorocul Isaia. De asemenea, a fost profețit de prorocul Maleahi (3, 1), care îl numește Îngerul Domnului, care merge înaintea Domnului. [...] Sfântul Ioan Botezătorul era și o prefigurare a vieții monahale, a pustinicilor care se roagă mult, postesc mult, se nevoiesc mult și se hrănesc mai mult cu prezența iubitoare și sfințitoare a lui Dumnezeu în rugăciune”, a explicat Patriarhul României. La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a transmis felicitări celor aproape două milioane de români care poartă numele Sfântului Proroc Ioan Botezătorul sau derivate ale acestuia.