„Botezul creștin, taina înfierii omului prin har”

Astăzi cinstim praznicul Bobotezei, care amintește de evenimentul primirii de către Mântuitorul a botezului în apele Iordanului de la Sfântul Proroc și Înaintemergător Ioan. Cu acest prilej, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit un cuvânt de învățătură în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” al Reșe­dinței Patriarhale, în cadrul căruia a reliefat faptul că „Botezul Mântuitorului în Iordan este temelia Botezului creștin”.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evidențiat faptul că sărbătoarea Botezului Domnului ne aduce aminte atât de evenimentul petrecut la Iordan în urmă cu două milenii, cât și de Botezul nostru personal: „Sfântul Simeon, Arhiepiscopul Tesalonicului, a arătat specificul acestei sărbători, care ne arată amintirea și înnoirea Botezului Domnului, ca prezență a lui Hristos, Cel botezat în Iordan, în viața Bisericii și a credinciosului, dar și ca înnoire a harului Botezului fiecăruia dintre noi. Astfel, Mântuitorul Iisus Hristos, în apele Iordanului, ne arată Taina Botezului creștin, după ce, din smerenie și ascultare față de Dumnezeu, S-a botezat cu botezul pocăinței, spre iertarea păcatelor, deși nu avea păcat”.

Totodată, Preafericirea Sa a evidențiat legătura dintre Botezul Mântuitorului și Teofania de la Iordan și Botezul creștin ca taină a înfierii omului prin har. „Sărbătoarea aceasta se mai numește Epifania sau Arătarea Domnului în fața mulțimilor, dar și Teofania, pentru că este Arătarea Preasfintei Treimi: a Tatălui din ceruri, a Fiului care iese din apele Iordanului și a Duhului Sfânt, în chip de porumbel, care planează deasupra capului Mântuitorului. Aceasta este noutatea radicală, anume faptul că imediat după Botezul Domnului în Iordan Se arată Sfânta Treime. Din troparul sărbătorii înțelegem că Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt Se află în relație de iubire. Persoanele Sfintei Treimi nu sunt despărțite. Dumnezeu are un Fiu veșnic, pe care Îl iubește și pe care L-a trimis în lume și Care, din iubire pentru oameni și pentru mântuirea lor, S-a făcut tocmai ceea ce iubea, adică Om. Prin acest Fiu iubit, Dum­nezeu arată iubirea Sa prin umanitate, pentru că atunci când a zis «Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care bine am voit», Dumnezeu-Tatăl S-a referit nu doar la dumnezeirea Fiului, ci și la umanitatea pe care Fiul a luat-o prin Întrupare. Taina iubirii Tatălui față de Fiul este taina iubirii care înfiază pe oameni. De aceea, Sfântul Vasile cel Mare a spus că Taina Botezului este taina înfierii omului prin har. Botezul nu se dăruiește doar spre iertarea păcatelor. Pe lângă iertarea păcatului strămo­șesc și a păcatelor personale, Sfântul Botez oferă și darul înfierii prin har, adică prin lucrarea Duhului Sfânt, care ne înfiază în iubirea lui Dumnezeu Tatăl, pentru a mărturisi credința în Fiul Său, Iisus Hristos. Această taină a înfierii este însoțită, însă, și de arvuna învierii sufletului creștinului din moartea cauzată de păcat. De aceea, Taina Botezului are ca temelie Botezul Domnului, mai bine spus partea de după Botezul din Iordan, când s-au deschis cerurile și S-a arătat Preasfânta ­Treime”, a subliniat Patriarhul României.

De asemenea, Întâistătătorul Bisericii noastre a arătat faptul că Botezul în Iordan al Mântuitorului revelează și semnificația profundă a Botezului creștin: „Sfinții Părinți ai Bisericii au înțeles că revelarea Preasfintei Treimi arată și semnificația Botezului nostru. De aceea, Sfântul Ioan Gură de Aur spune despre Botezul Domnului și relația sa cu Botezul creștinilor: «Pentru ce s-au deschis cerurile? Ca să afli că și la Botezul tău s-au deschis cerurile, ca Dumnezeu să te cheme spre patria cea de sus și să te înduplece să nu ai nimic în comun cu pământul. Atunci S-a arătat și porumbelul ca să-L arate celor de față și lui Ioan, ca și cum ar fi arătat cu degetul, pe Fiul lui Dumnezeu. Dar nu numai pentru aceasta, ci ca să afli și tu că vine Duhul Sfânt și peste tine când te botezi». Deci, Sfântul Ioan Gură de Aur nu izolează Botezul Domnului de Botezul creștin, ci arată că deschiderea cerurilor și Arătarea Sfintei Treimi la Iordan sunt, de fapt, temelia Botezului creștin. Așa cum s-au deschis cerurile atunci când S-a botezat Hristos, la fel se deschid cerurile când se botează fiecare om care crede în Hristos și același Duh Sfânt care a coborât peste Iisus când ieșea din apele Iordanului coboară și peste creștinul care s-a botezat. De aceea, în Biserica Ortodoxă, Mirungerea nu se face mai târziu, ci imediat după Botez. Deci, îndată ce a ieșit Iisus din apele Iordanului S-a arătat porumbelul și a șezut deasupra Lui, iar după ce a fost botezat copilul sau adultul, acesta primește, pe lângă Taina Botezului, și Taina Mirungerii, spre o viață duhovnicească nouă. Din acest motiv, după ungerea cu Sfântul și Marele Mir i se dă și Sfânta Împărtășanie, el devenind părtaș al Trupului tainic al lui Hristos. Legătura dintre Arătarea Sfintei Treimi și Botezul creștin este deosebit de profundă, ceea ce ne arată că iubirea Preasfintei Treimi este temelia vieții creștine și că un creștin botezat crește în această iubire a Tatălui față de Fiul, împărtășită oamenilor prin Duhul Sfânt, Care este Duhul înfierii și Duhul învierii sufletești din moartea cauzată de păcat. Prin Botez se extinde Biserica lui Hristos spațial și temporal, de la poporul evreu la toate popoarele care au crezut în Hristos, dar și de-a lungul veacurilor, din generație în generație”.