Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri Sărbătoarea Botezului Domnului la Catedrala Patriarhală

Sărbătoarea Botezului Domnului la Catedrala Patriarhală

Galerie foto (115) Galerie foto (115) Știri
Un articol de: Emilian Apostolescu - 06 Ian, 2022

Praznicul împărătesc al Botezului Domnului a fost sărbătorit joi, 6 ianuarie 2022, la Catedrala Patriarhală din Bucureşti, prin săvârşirea Sfintei Liturghii de către Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. La finalul acesteia, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, a săvârșit conform rânduielii specifice acestei zile slujba Sfințirii Mari a apei în pridvorul Reședinței Patriarhale. Părintele Patriarh i-a binecuvântat apoi pe credincioșii prezenți prin stropirea cu apă sfințită.

Credincioșii ortodocși români au sărbătorit joi, 6 ianuarie, praznicul Botezului Domnului, numit și Epifania, Teofania sau Dumnezeiasca Arătare, cunoscut în popor și sub denumirea de Bobotează. La Catedrala Patriarhală, de dimineață, Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de slujitori. Credincioșii prezenți s-au rugat cu evlavie, pentru aceștia fiind amplasate din timp în apropierea lăcașului de închinare mai multe scaune și un ecran pe care a putut fi urmărită Sfânta Liturghie. De asemenea, de la primele ore ale dimineții, acestora li s-au oferit la „Baldachinul Sfinților” sticle cu agheasmă mare, sfințită și îmbuteliată în Ajun.

În cuvântul de învăţătură rostit după citirea Sfintei Evanghelii, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a vorbit despre originea străveche a sărbătorii Botezului Domnului, arătând că până în anul 379, odată cu Botezul Mântuitorului în Iordan era sărbătorită și Nașterea Sa în Betleem, în ziua de 6 ianuarie: „În vechime, sărbătoarea de astăzi, când era prăznuită și Nașterea Mântuitorului, se numea Epifania sau Teofania, adică sărbătoarea Arătării lui Dumnezeu. Când au fost despărțite cele două, termenul de Teofanie a fost oferit cu precădere sărbătorii Crăciunului, pentru că atunci Cuvântul lui Dumnezeu S-a făcut trup și S-a sălășluit între noi, oamenii. Epifania este, de asemenea, o arătare, anume cea a Mântuitorului cu prilejul începutului activității Sale. Atunci a avut loc arătarea sau prezentarea Lui către poporul Israel, fapt întărit și de cuvintele Sfântului Proroc Ioan Botezătorul. De asemenea, Sfântul Apostol Matei ne spune, prin glasul Evangheliei sale, că la acest eveniment al Botezului Domnului S-a arătat întreaga Preasfântă Treime”.

În continuare, potrivit rânduielii liturgice, după Rugăciunea Amvonului, slujitorii catedralei au mers spre pridvorul Reședinței Patriarhale, intonând cântări specifice sărbătorii Botezului Domnului. Aici, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, a săvârșit slujba Sfințirii Mari a apei.

Cu această ocazie, Preafericirea Sa a rostit un cuvânt de învățătură în cadrul căruia a evidențiat diferențele existente între cele două slujbe de sfințire a apei și între efectele pe care agheasma mare și cea mică le au în viața credinciosului: „Sfântul Simeon al Tesalonicului ne arată deosebirea între slujba Aghesmei Mari, care se săvârșește numai cu ocazia sărbătorii Botezului Domnului, și cea a Aghesmei mici, săvârșită ori de câte ori este nevoie, în fiecare zi din an. El precizează că slujba Sfințirii Mari a apei se referă la Botezul Mântuitorului nostru Iisus Hristos și la Botezul nostru creștin, pe când Agheasma mică nu are legătură cu acestea, ci este săvârșită pentru ajutor, curățire, sfințire și binecuvântare a persoanelor și diverselor lucrări din viața omului”.

În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre faptul că taina evenimentului petrecut la râul Iordan constă în arătarea Preasfintei Treimi îndată după botezul pe care Mântuitorul Iisus Hristos L-a primit din smerenie, arătare ce reprezintă temelia Botezului creștin. „Astăzi, noi ne amintim de Botezul Domnului în Iordan și prăznuim înno­irea sfințirii de atunci a apei, dar ne aducem aminte și de Botezul nostru, pentru că am fost botezați în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Acest lucru înseamnă că am fost botezați în iubirea Tatălui, a Fiului și a Sfântului Duh. Sfântul Ioan Gură de Aur afirmă că la Botezul Domnului cerurile s-au deschis pentru a arăta că același lucru se întâmplă și la botezul fiecărui creștin, fapt valabil și în privința coborârii Duhului Sfânt. Prin Botezul în iubirea Preasfintei Treimi, omul primește atât un nume, de obicei al unui sfânt care îi devine ocrotitor, cât și harul înfierii, devenind fiu al lui Dumnezeu pentru a crește duhovnicește în această iubire prin lucrarea Duhului Sfânt, prin rugăciune și fapte bune. De aceea, este o mare bucurie gustarea apei sfințite de harul Domnului nostru Iisus Hristos, dragostea lui Dumnezeu Tatăl și împărtășirea Sfântului Duh. Distincția făcută de Sfântul Simeon al Tesalonicului în secolul al 15-lea este bazată pe tot ceea ce ne spun Sfintele Scripturi și Sfinții Părinți despre bogăția harului primit la Botez, pentru că nu primim numai iertarea păcatelor, ci și harul înfierii și începutul învierii sufletului din moartea cauzată de păcat”, a explicat Patriarhul României.

De asemenea, Preafericirea Sa a evidențiat particularitățile acestei slujbe de sfințire a apei, vorbind despre structura și specificul rânduielii liturgice folosite: „Apa sfințită în ajunul și în ziua Botezului Domnului, numită și agheasmă mare, conține o bogăție de daruri duhovnicești. În primul rând, ea a fost binecuvântată printr-o slujbă mai bogată și o rugăciune mai intensă, spre deosebire de agheasma mică: rugăciunile din cadrul acestei slujbe sunt mai întinse, mai duhovnicești și mai dezvoltate teologic, precum este rugăciunea de început a Sfântului Sofronie, Patriarhul Ierusalimului, adresată Sfintei Treimi, care rămâne o capodoperă de teologie poetică. Întreaga slujbă de Sfințire Mare a apei nu este o slujbă de sine stătătoare, neavând binecuvântare sau otpust, ci este integrată în Liturghia Sfântului Vasile din Ajun și în cea a Sfântului Ioan Gură de Aur de astăzi, având aceleași trepte ca ale unei Sfinte Liturghii: doxologie, anamneză, epicleză și rugăciuni pentru diferite trebuințe. În mod deosebit, remarcăm că în cadrul acestei slujbe există două rânduri de trei invocări ale Duhului Sfânt. Astfel, de șase ori L-am chemat pe Sfântul Duh să Se pogoare și să sfințească apa aceasta”.

În continuare, Patriarhul României a vorbit despre foloasele duhovnicești ale slujbei Sfințirii Mari a apei și despre abundența darurilor revărsate asupra credincioșilor care o primesc. „Agheasma Mare ne amintește, în primul rând, atât de Botezul Domnului, cât și de Botezul nostru personal, dar și de cel al poporului român. Noi nu am fost botezați la porunca unui conducător, ci am fost botezați pe când ne formam ca popor. Este bine să ne gândim în fiecare an, la sărbătoarea Botezului Domnului, și la creștinarea poporului român, care a început prin predicarea Evangheliei de către Sfântul Apostol Andrei. De asemenea, prin apa aceasta sunt curățite sufletul și trupul celui care o gustă sau care este stropit cu ea. Acest lucru se întâmplă prin firea sfințită a apelor. Rugăciunile din această slujbă ne mai arată că primim prin agheasma mare și vindecare de boli și de patimi, dar și sfințirea vieții noastre și alungarea puterilor potrivnice. De aceea, cre­dincioșii vor să își sfințească atât sufletul și trupul, cât și casa, grădina și celelalte lucruri folosite în viața de zi cu zi, pentru că binecuvântarea Iordanului înseamnă sfințirea tuturor oamenilor care cred în Sfânta Treime și cheamă ajutorul Său, simțindu-I iubirea. Reamintim faptul că agheasma mare se consumă dimi­neața, pe nemâncate, timp de opt zile, până l­a odovania sărbătorii din data de 14 ianuarie. În această perioadă de timp, ne sfințim viața și o îndreptăm spre veșnicie, așa cum spun rugăciunile acestei slujbe”.

La final, credincioșii prezenți pe Colina Patriarhiei au fost binecuvântați prin stropire cu apă sfințită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Citește și: Cuvântul de învățătură al PF Părinte Patriarh Daniel rostit astăzi în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” al Reședinței Patriarhale