Botezul Domnului înnoieşte bucuria Botezului nostru

Biserica noastră a sărbătorit ieri, 6 ianuarie, Botezul Domnului nostru Iisus Hristos în râul Iordan. La Catedrala patriarhală, Sfânta Liturghie a fost săvârşită de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. Preafericirea Sa a oficiat afară slujba Aghesmei Mari şi i-a binecuvântat pe credincioşii prezenţi în număr mare la această sărbătoare.

Sărbătoarea Botezului Domnului a adunat şi anul acesta pe Colina Patriarhiei sute de oameni care au venit pentru a primi binecuvântarea Iordanului şi pentru a lua acasă Agheasma Mare. În cuvântul de învăţătură rostit la Sfânta Liturghie, Patriarhul României a explicat învăţăturile duhovniceşti care se desprind din Evanghelia care s-a citit, evidenţiind importanţa lor pentru viaţa Bisericii şi a fiecărui credincios. Preafericirea Sa a arătat că sărbătoarea Botezului Domnului, numită în tradiţie Bobotează, se mai numeşte şi Epifanie, întrucât constituie momentul în care Domnul Hristos S-a arătat în public, dar şi Teofanie, pentru că la Botezul Său în Iordan S-a arătat Dumnezeu Cel în Treime. Cu alte cuvinte, S-a arătat nu doar Fiul lui Dumnezeu întrupat, ci şi celelalte două Persoane ale Sfintei Treimi: Tatăl mărturisind că Cel Care Se botează nu este fiul lui Iosif din Nazaret, ci Fiul veşnic al Tatălui ceresc; şi Duhul Sfânt, în chip de porumbel, adeverind ceea ce spune Tatăl şi confirmând că omul pe care L-a botezat Sfântul Ioan Botezătorul nu este un simplu om, ci este Dumnezeu-Omul, Fiul lui Dumnezeu Care S-a făcut Om pentru mântuirea oamenilor. "Această taină a arătării Sfintei Treimi ne arată şi însemnătatea Botezului Domnului ca temelie pentru Botezul creştin care se săvârşeşte în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, tocmai pentru că la Botezul Domnului în Iordan au fost prezenţi nu numai Fiul, ci şi Tatăl şi Duhul Sfânt."

Patriarhul Bisericii noastre a mai explicat că Hristos, fiind fără de păcat, S-a botezat cu Botezul lui Ioan care era un botez al pocăinţei, fiind doar "o pregătire pentru Botezul creştin, o conştientizare a nevoii de conştientizare a păcătoşeniei omului, a nevoii de a primi iertarea păcatului şi de a schimba viaţa din viaţă păcătoasă în viaţă sfântă potrivit voii lui Dumnezeu. Sfântul Vasile cel Mare spune că Botezul lui Ioan era începutul Botezului creştin, iar Botezul creştin este desăvârşirea botezului pocăinţei pe care l-a practicat Sfântul Ioan Botezătorul. Harul nu se dădea prin Botezul lui Ioan, ci doar începutul iertării păcatelor, ca o conştientizare a nevoii iertării păcatelor. Harul s-a dat prin Hristos. După Învierea Sa din morţi, Hristos dăruieşte Apostolilor Duh Sfânt ca să ierte păcatele, însă Botezul nu se săvârşeşte decât după Pogorârea Duhului Sfânt peste Sfinţii Apostoli la Rusalii. Cu alte cuvinte, Botezul Domnului nostru Iisus Hristos nu este simplu botez în apă, ci este Botez cu apă şi cu Duh Sfânt. Apa arată nevoia de curăţire a trupului şi a sufletului, dar aceasta se face în mod nevăzut prin lucrarea Duhului Sfânt. De aceea, Botezul Domnului este temelia Botezului creştin".

Botezul Domnului ne aduce aminte de Botezul nostru personal

Preafericitul Părinte Daniel a subliniat şi faptul că sărbătoarea Botezului Domnului ne aduce aminte de Botezul nostru personal în care se arată Taina iubirii Sfintei Treimi pentru noi. De asemenea, a explicat că Botezul creştin nu se face prin stropire, ci prin afundarea în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, pentru că aceasta înseamnă moartea păcatului şi învierea pentru viaţă sfântă. "După cum Hristos S-a înmormântat şi a înviat, prin Botez se înmormântează omul cel vechi al păcatului şi se naşte omul cel nou după chipul lui Hristos. Această afundare în iubirea Sfintei Treimi este începutul vieţii creştine. Creştinul este cel care se simte iubit de către Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt şi răspunde acestei iubiri prin rugăciune, prin împărtăşirea cu Sfintele Taine şi prin fapte bune. În felul acesta, omul creşte în iubire faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni în Biserica lui Hristos, care este arvuna sau anticamera Împărăţiei cerurilor.

Patriarhul României a precizat, în cuvântul său, care sunt cele trei mari daruri ale Botezului creştin: iertarea păcatului strămoşesc şi a păcatelor personale - dacă cel care-l primeşte este adult, harul învierii duhovniceşti şi harul înfierii: "Prin Botez se dă iertarea păcatului strămoşesc, dar şi harul luptei duhovniceşti împotriva păcatului. De asemenea, prin Botez, ni se dăruieşte harul învierii sufletului din moartea păcatului şi pregătirii noastre pentru învierea trupului din stricăciune la învierea cea de obşte, când Hristos va veni întru slavă să judece viii şi morţii, a cărui Împărăţie nu va avea sfârşit. Mai mult decât atât, prin Sfântul Botez ni se dăruieşte şi harul înfierii noastre în Dumnezeu. Prin Botez, devenim fii şi fiice ale lui Dumnezeu după har. După cum Tatăl a spus la Botezul Fiului Care s-a făcut Om: "Acesta este fiul meu cel iubit", tot aşa spune tainic din cer Tatăl: "Acesta este fiul meu cel iubit" atunci când se botează fiecare om. Pe Fiul Îl iubea din veşnicie, dar la Botez îl iubeşte pe Fiul Care S-a făcut Om şi deodată cu iubirea faţă de Fiul, ca Fiu veşnic al lui Dumnezeu, se arată şi iubirea Tatălui pentru umanitatea Fiului. Cei care se unesc cu Hristos prin Botez şi prin Sfânta Împărtăşanie, prin rugăciune, prin toate slujbele Bisericii, prin împlinirea voii lui Dumnezeu în viaţa lor, aceia sunt iubiţi de către Tatăl pentru că îi cuprinde în iubire şi pe ei, fiind uniţi cu Fiul Care S-a făcut Om."

"Reîmprospătarea bucuriei Botezului nostru"

Sfânta Liturghie a continuat în faţa Catedralei patriarhale cu Sfinţirea mare a apei. Ca în fiecare an, în curtea Catedralei patriarhale a fost înălţată o cruce de gheaţă împodobită cu cetină de brad, flori şi busuioc. De asemenea, au fost pregătite 24 de vase cu o capacitate de peste 12.000 de litri de apă, care a fost scoasă de la o adâncime de 183 de metri din Fântâna "Izvorul Maicii Domnului" aflată în grădina Reşedinţei patriarhale. După sfinţire, aceasta a fost oferită credincioşilor prezenţi la slujbă.

În cadrul slujbei Aghesmei Mari, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre înţelesurile şi darurile duhovniceşti ale acestei sfinte slujbe, care se săvârşeşte doar de două ori pe an, în ajunul şi la praznicul Botezului Domnului. "Slujba aceasta a fost considerată de Sfinţii Părinţi ca fiind sfântă taină, nu o taină în plus faţă de cele şapte, ci o reîmprospătare a bucuriei Botezului nostru, mai ales că este săvârşită în cadrul Sfintei Liturghii, care se termină cu binecuvântarea de după Sfinţirea mare a apei. Slujba aceasta împrospătează, înnoieşte în noi bucuria de a fi creştini, de a fi botezaţi, de a fi afundaţi, că aceasta înseamnă a boteza în iubirea Tatălui, a Fiului şi a Sfântului Duh. Când un copil sau un adult este botezat, el este cufundat, adâncit în iubirea veşnică a Tatălui, a Fiului şi a Sfântului Duh şi, deodată cu Botezul, începe viaţa creştină care se continuă dincolo de moarte în comuniunea Preasfintei Treimi. Cine răspunde iubirii Preasfintei Treimi în lumea aceasta se va bucura şi în lumina Preasfintei Treimi şi în viaţa veşnică", a arătat Preafericirea Sa.

Rugăciunile slujbei Sfinţirii mari a apei ne arată că Agheasma Mare săvârşeşte trei lucrări şi aduce trei daruri mari, a mai spus Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Acestea sunt: sfinţirea sufletului, a trupului şi a spaţiului în care locuim şi lucrăm, vindecare de boli sufleteşti şi trupeşti, precum şi eliberarea sau apărarea faţă de duhurile rele şi patimile pe care duhurile rele le susţin şi le multiplică în oameni. "Aceste trei mari binecuvântări sunt necesare pentru creşterea noastră duhovnicească, pentru lupta noastră duhovnicească împotriva răului, împotriva patimilor egoiste, împotriva lăcomiei, mândriei şi a tuturor răutăţilor care îmbolnăvesc sufletul. În acelaşi timp, este o binecuvântare pentru bucuria noastră. De aceea credincioşii noştri primesc pe preoţi cu bucurie ca să le binecuvânteze casele şi primesc Agheasma Mare tot cu bucurie, bucuria fiind semnul prezenţei Duhului Sfânt, a harului lui Dumnezeu în om", a subliniat Întâistătătorul Bisericii noastre.

Harul lui Dumnezeu, liantul adevărat al unităţii

Praznicul Botezului Domnului şi gustarea Aghesmei Mari ne aduc aminte şi de propriul Botez, întrucât se înnoieşte în interiorul nostru bucuria de a fi botezaţi, de a fi creştini. De asemenea, acest praznic ne aduce aminte şi de încreştinarea poporului nostru român, lucrare începută de Sfântul Apostol Andrei şi continuată secole mai târziu de misionari din Răsărit în timpul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi mama sa Elena, care au construit bazilici pe teritoriul Daciei, sau în timpul Sfântului Vasile cel Mare, care a trimis rude, sau de Sfântul Ioan Gură de Aur. Aceste fapte au fost esenţiale, întrucât, în timpul încreştinării Daciei, aceasta suferea şi preschimbările naşterii unui nou popor, din daci şi romani. "Suntem un popor creştin care a fost botezat lent, spre a întâmpina cu răbdare vijeliile istoriei. Aşa au trecut popoare migratoare, năvălitoare, precum goţii, gepizii, hunii, avarii, pecenegii, cumanii, turcii şi tătarii. Toate aceste populaţii necreştine, violente, care au trecut peste teritoriul ţării noastre, nu au reuşit să dezrădăcineze taina Botezului, a Crucii şi Învierii lui Hristos din viaţa poporului român. Când suntem un popor creştin majoritar, aceasta este o binecuvântare şi o bucurie, însă şi o mare responsabilitate. Trăim într-o vreme în care indiferenţa, nepăsarea, individualismul şi egoismul au crescut foarte mult. Se slăbeşte unitatea familiei, unitatea din viaţa socială, unitatea între popoare, pentru că liantul adevărat este harul lui Dumnezeu care trebuie cerut în rugăciune şi susţinut prin fapte bune. Pe stema ţării noastre, vulturul nu stă pe o stâncă şi nici pe o creangă, ci se înalţă în lumină spre cer, purtând crucea în plisc, arătând că suntem un popor purtător de cruce, dar şi de speranţa Învierii", a arătat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Agheasma Mare se ia opt zile la rând, dimineaţa, mai înainte de a consuma vreun aliment, inclusiv anafura, sau a bea ceva. Aceasta se gustă opt zile, întrucât, după cum a subliniat Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, noi, prin Botez, suntem îndreptaţi spre viaţa veşnică, în iubirea, lumina, binecuvântarea şi pacea Sfintei Treimi. "Opt este cifra veşniciei în înţelesul duhovnicesc al Părinţilor Bisericii. Aceasta înseamnă că binecuvântarea primită prin Botez şi prin Agheasma Mare este o binecuvântare care nu priveşte doar viaţa pământească, să ne fie bine aici pe pământ, să putem lupta şi să fim biruitori, ci este o binecuvântare ca arvună a bucuriei din Împărăţia Tatălui, a Fiului şi a Sfântului Duh".

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mulţumit tuturor celor care au contribuit la buna organizare a sărbătorii, şi în mod special părinţilor de la Catedrala patriarhală, celor de la Serviciul tehnic al Arhiepiscopiei Bucureştilor, Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, Poliţiei Capitalei şi Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă. De asemenea, Patriarhul Daniel a mulţumit sutelor de credincioşi care au participat la slujbă, rândurile de aşteptare întinzându-se anul acesta până la jumătatea Colinei Patriarhiei. (Gheorghe-Cristian Popa, Ioan Buşagă)