Cercetări pentru aflarea moaștelor Sfintei Anastasia Șaguna, la Budapesta

Între cele 16 noi Sfinte Femei Românce, recent trecute în calendarul Bisericii Ortodoxe Române, se numără și Sfânta Anastasia Șaguna, mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, Mitropolitul Transilvaniei. La Budapesta, Ungaria, a avut loc luni, 22 iunie, o nouă etapă din procesul aflării cinstitelor moaşte ale acestei sfinte românce, ne-a transmis Biroul de presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria. 

În acest sens și pentru îndeplinirea tuturor etapelor necesare cinstirii ei, după un demers îndelungat, prin întâlniri directe și corespondență instituțională între Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria și Institutul Patrimoniului Național de la Budapesta (NÖRI), luni, 22 iunie, a avut loc deschiderea cavoului familiei Grabovsky, din cimitirul Kerepesi (Kerepeși), din Budapesta, pentru a identifica moaștele Sfintei Anastasia Șaguna, trecută la cele veșnice în anul 1836, care au fost ulterior mutate în acest cavou, împreună cu rămăşiţele pământeşti ale fiicelor ei, Evreta și Ecaterina.

 În cavoul familiei Grabovsky au fost înmormântați, de-a lungul vremii, 30 de persoane. Atanasie Grabovsky a fost unchiul Sfintei Anastasia Șaguna și a sprijinit‑o foarte mult după plecarea ei de la Mișcolț (Miskolc) la Budapesta, în încercarea de a păstra neschimbată credința ortodoxă a copiilor ei. Aici și-a trăit ultima parte a vieții, fiind înmormântată în cimitirul iliric, din Piața Vaci (Vați), unde, în general erau înmormântați cei din familiile macedoromâne, până la închiderea acestui cimitir. Din 1847, deschizându-se noul cimitir, numit Kerepesy, de pe strada Fiume, mai mulți dintre cei înmormântați în cimitirul iliric au fost mutați aici, între care se numără și Sfânta Anastasia. La solicitarea Mitropoliei Ardealului și în urma formalităților desfășurate de Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria, s-a ajuns la acest acord, de a face deschiderea plăcii de la cavoul Grabovsky, amenajat în pământ, pentru a se vedea dacă se pot identifica moaștele Sfintei Anastasia Șaguna și rămăşiţele pământeşti ale fiicelor ei, Evreta și Ecaterina.

O întâlnire anterioară a avut loc în data de 13 mai 2026, între Preasfințitul Părinte Episcop Siluan, clerici de la Episcopia din Giula, clerici de la Mitropolia Ardealului, Moczár Gábor, directorul general al NÖRI, precum și alți reprezentanți ai acestei instituții, și dr. Eva Șușa, antropolog de la Budapesta, discutându-se tema exhumării Sfintei Anastasia Șaguna. Întâlnirea s‑a încheiat cu un proces-verbal prin care s-a convenit deschiderea cavoului, la o dată ulterioară, și realizarea unor cercetări pentru a descoperi inscripții și indicii semnificative pentru sicriul cu moaștele Sfintei Anastasia. Din păcate, deși cererile Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria au fost pentru mai multe cercetări, mai specializate, conducerea NORI a refuzat acest aspect, menționându-se doar deschiderea cavoului, realizarea unor fotografii, iar dacă nu se găsesc o tăbliță cu numele sau indicii clare, să se închidă cavoul, iar demersul să fie considerat încheiat.

La întâlnirea de lucru din 22 iunie 2026, de la cimitirul Kerepesy, au luat parte: Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul ortodox român din Ungaria, clerici din această eparhie (părintele arhimandrit Calinic Covaci, consilier eparhial; părintele Marius Maghiaru, protopopul ortodox român de Budapesta), reprezentanții Arhiepiscopiei Sibiului (secretarul eparhial Gabriel Pomană și părintele vicar Bogdan Flueraș), antropolog Mariana Roșu și antropolog Larisa Udriștioiu de la Bucureşti, Eva Şuşa, antropolog de la Budapesta, Moczár Gábor, directorul general al NÖRI, și reprezentanții a două firme, una de pompe funebre și una de pietre funerare, care au efectuat lucrările la cavou.

Starea cavoului și a resturilor de sicriu din cavou nu a fost foarte relevantă și s‑au făcut câteva fotografii, apoi au urmat discuții. Totuși, în mijlocul acestui cavou se vede clar o cutie metalică mai mare, ce conține două sicrie tot din metal, peste care se află o parte consistentă dintr‑un craniu de culoare maronie, care ar putea aparține Sfintei Anastasia Șaguna. Însă, nedescoperindu‑se indicii clare, conducerea NORI și partea maghiară nu au fost de acord cu o cercetare mai amănunțită și profesionistă, care să poate stabili mai clar dacă moaștele Sfintei Anastasia ar putea fi totuși descoperite. S‑a admis totuși ca unul dintre antropologii români, Larisa Udriștioiu, să coboare în cavou și să facă mai multe poze pentru o eventuală nouă cercetare, mai elocventă și mai profesionistă, la o dată viitoare, în vederea ducerii la îndeplinire a acestui scop, de a afla și a aduce spre închinare, dacă se poate, moaștele Sfintei Anastasia Șaguna.