De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Cetatea de pe malul Lacului Tăbăcăriei
Dobrogea este poarta principală prin care a intrat creştinismul pe meleagurile noastre, iar din rădăcinile credinţei s-au înălţat zeci de cetăţi duhovniceşti care, din cauza migraţiei popoarelor păgâne şi a ireversibilităţii timpului, au dispărut în negura istoriei. În vremurile de acum se ridică noi cetăţi duhovniceşti, care sunt chemate să vegheze, precum farul corăbiile, la păstrarea tezaurului credinţei.
Pe malul Lacului Tăbăcăriei s-a înălţat în ultimii ani, între blocurile de piatră, o nouă cetate spirituală, care se remarcă prin îmbinarea a mai multe stiluri arhitecturale de la trei monumente eclesiastice de artă: Cozia, Sfântul Nicolae Domnesc de la Curtea de Argeş şi Sfântul Ioan din Rila, Bulgaria. Parohia "Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul" din Constanţa a fost înfiinţată în 2001 datorită necesităţilor duhovniceşti ale comunităţii. Încă de la început, pr. paroh Mircea Pricop a accentuat că prioritatea o constituie nu construirea lăcaşului de cult, ci "edificarea bisericii celei vii prin imprimarea unui ritm şi a unui program duhovnicesc-liturgic bogat, de care este atâta nevoie în aceste clipe de luptă duhovnicească", tocmai pentru a sfărâma inimile de piatră ale potrivnicilor. "Ca orice lucrare bună din ţara noastră, şi opera de întemeiere a Bisericii "Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul" a fost contestată şi chiar denigrată de către un grup mărunt de apostaţi cu pretenţie de autoritate reprezentativă. Evi-dent, roadele rugăciunii şi ale răbdării nu s-au lăsat aşteptate, întrucât, spre slava lui Dumnezeu, pe parcursul anilor, cei mai mulţi dintre persecutorii de la început s-au căit, prin semnele ce li s-au dat, recunoscându-şi faptele şi revenind în sânul comunităţii. Aşadar, putem spune că toate obstacolele de natură să împiedice misiunea cu care a fost în-vestită, pe care parohia le-a biruit, dovedesc, pentru cei credincioşi, manifestarea fermă a voinţei dumnezeieşti în viaţa şi activitatea turmei lui Hristos", a precizat pr. paroh Mircea Pricop. Pentru enoriaşii Parohiei "Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul", momentul sfinţirii pietrei de temelie, săvârşită în ziua prăznuirii ocrotitorului, 24 iunie 2004, a fost unul deosebit. "În momentul săvârşirii Sfintei Liturghii de către ierarhul nostru, IPS Arhiepiscop Teodosie, înconjurat de o suită de preoţi şi diaconi, deasupra locului pe care urma să se zidească biserica, s-a arătat pe cer semnul Sfintei Cruci, format din nori", a mărturisit părintele paroh. În prezent, comunitatea parohiei depune eforturi ca să se realizeze lucrările de pictură, urmând apoi să se achiziţione-ze strănile, să se monteze instalaţia termică şi să se construiască în curtea parohială un complex educaţional şi social-filantropic. Pe lângă faptul că biserica este localizată pe o stradă al cărei nume, Capidava, ne trimite la vechea cetate geto-dacă, fortificată ulterior de romani, acest lăcaş de cult are astfel şi vocaţia de a fi unul din străjerii credinţei ortodoxe de la malul mării, de a fi o cetate a credinţei dreptmărturisitoare. Orice biserică este chemată să dea mărturie urmaşilor şi să-şi aducă aminte de înainta-şii care au mărturisit cuvântul lui Dumnezeu, precum îndeamnă Sfântul Apostol Pavel în Epistola către Evrei (13, 7), şi să le urmeze credinţa. Iar un îndemn continuu pentru aceasta credincioşii constănţeni îl au prin prezenţa în biserica Parohiei "Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul" a unor părticele din sfintele moaşte ale Sfinţilor Douăzeci de Mucenici Monahi ucişi de arabi în Mănăstirea Sfântului Sava din Palestina în anul 796, prăznuiţi în fiecare an la data de 20 martie, când se sărbătoreşte şi cel de al doilea hram al bisericii, din ale Sfinţilor ucişi în Sinai şi Rait (14 ianuarie) şi ale mărturisitorilor Domnului din închisorile din Aiud şi Gherla.