Comorile Bucovinei, „pecetea puterii de creaţie a oamenilor“

Muzeul de Istorie din Suceava a găzduit joi, 27 ianuarie 2011, conferinţa "Comori cultural-spirituale ale Bucovinei". Prelegerea a fost susţinută de Înalt Preasfinţitul Pimen.

Complexul Muzeal Bucovina, în colaborare cu Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Suceava, a organizat în urmă cu două zile conferinţa "Comori cultural-spirituale ale Bucovinei". Evenimentul a deschis seria conferinţelor care vor fi organizate la Muzeul de Istorie din Suceava şi a fost moderat de Emil Ursu, directorul Complexului Muzeal Bucovina, care i-a înmânat, în deschidere, Înalt Preasfinţitului Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, cartea "Istoria Imperiului Bizantin". Aurel Buzincu, directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Suceava, a remarcat faptul că în zilele noastre este nevoie de modele, făcând referire la personalitatea Înalt Preasfinţitului Pimen. "Nu ştim să judecăm viaţa şi întâmplările oamenilor. Soluţiile pe care le dau oamenii în viaţă la diferitele lor întâmplări vor fi mari lecţii. Cred că Înalt Preasfinţia Voastră aveţi astfel de soluţii pe care noi trebuie să le cunoaştem", s-a exprimat Aurel Buzincu.

"Frumosul, binele şi adevărul au aceeaşi rădăcină în sufletul bucovinenilor"

În debutul conferinţei, Înalt Preasfinţitul Părinte Pimen a citat din pildele lui Solomon: "Cea mai scumpă comoară pentru om este munca" (Pildele lui Solomon, cap. 12, 27), după care a vorbit despre semnificaţia acestui verset. "Munca trebuie făcută cu credinţă, cu pricepere. Peste tot se munceşte, însă mi s-a părut că în Bucovina se munceşte cu mai multă pricepere. Este şi influenţa austriacă, dar este şi dragostea omului faţă de ceea ce înseamnă munca. Din această muncă, omul dăruieşte celor lipsiţi. Acest lucru se vede din tot ceea ce se află în Bucovina", a remarcat IPS Pimen, care şi-a continuat alocuţiunea prin a vorbi despre cântarea bisericească din Bucovina care are o influenţă străină, însă e filtrată prin simţirea românească şi creştinească. "Amintim şi de muzica populară, folclorul, portul etc. Toate acestea poartă pecetea puterii de creaţie a oamenilor de aici, datorită credinţei şi muncii. Bisericile din lemn din Bucovina, cu arhitectura lor, nu prea mari, cu acoperişurile lor au fost ridicate de arhitecţi ţărani. Ei au luat acest simţământ al proporţiilor, al formelor, în ceea ce priveşte bisericile din lemn, din sufletul lor. Frumosul, binele şi adevărul sunt trei cuvinte care au aceeaşi rădăcină în sufletul bucovinenilor", a adăugat Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor.

Construcţia bisericilor exprimă smerenia şi credinţa

"Construcţiile din lemn, casele sau bisericile din Bucovina au o frumuseţe pe care noi o înţelegem mai mult sau mai puţin, însă străinii o înţeleg şi mai mult. Bisericile nu au turnul foarte înalt, ci un acoperiş simplu. S-a simţit nevoia unei forme care să arate smerenia şi credinţa", a continuat să mărturisească celor prezenţi Arhipăstorul de la Suceava, care a amintit de arhitectura ctitoriilor Sfântului Ştefan cel Mare. "Această arhitectură trebuie călăuzită de nişte reguli ale învăţăturii credinţei ortodoxe. Biserica înseamnă casa lui Dumnezeu, coborârea cerului pe pământ. Aceste biserici, vorbind de arhitectură, de împărţirea spaţiilor interioare trebuie să creeze o atmosferă de comuniune. Picturile interioare vin să sporească atmosfera de comuniune a oamenilor între ei. Sfinţii sunt înfăţişaţi privind spre cer, spre Dumnezeu care este pretutindeni. Ei sunt înfăţişaţi în aşa fel încât noi să înţelegem că trăiesc într-o comuniune între ei, cu noi, iar toţi cu Dumnezeu. Se vorbeşte despre monumentalitate, pe care noi, ortodocşii, am exprimat-o în armonizarea elementelor componente ale construcţiei şi între volumul construcţiei şi spaţiul înconjurător. Când am amintit de monumentalitate m-am gândit că şi casa ţărănească este monumentală, măreaţă", a spus IPS Pimen, care a menţionat, în încheiere, că în Bucovina există multe valori de patrimoniu, cele mai importante dintre ele fiind colecţiile de broderii de la Putna.