Praznicul Naşterii Domnului a adunat şi în acest an mulţimi de credincioşi la Catedrala Mitropolitană din Sibiu. Sfânta Liturghie din ziua marelui praznic a fost săvârşită de
Comunicat de presă :Casa „Panaghia“ de pe Ceahlău denotă grija Bisericii pentru protejarea mediului natural
Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, în cooperare cu Ministerul Apărării Naţionale, a ridicat pe Muntele Ceahlău o mănăstire cu hramurile „Sfântul Voievod Ştefan cel Mare“ şi „Schimbarea la Faţă“, construind o biserică cu clopotniţă care au fost sfinţite în anul 1993. De la această dată şi până în prezent, lăcaşul de cult funcţionează după toate rânduielile bisericeşti monahale, fiind un loc de rugăciune pentru credincioşi şi un punct de atracţie pentru mulţi pelerini şi turişti din ţară şi din străinătate.
Aceste construcţii bisericeşti s-au ridicat în baza Autorizaţiei nr. 66/ 30.09. 1991 eliberată de Prefectura Judeţului Neamţ, autorizaţie care, la rândul ei, s-a întemeiat pe Acordul nr. 1377/18.08.1990 şi Decizia Primăriei Comunei Ceahlău nr. 12/9.10.1990 de atribuire a terenului în suprafaţă de 1.500 mp. De asemenea, la baza autorizaţiei de construcţie a stat şi Avizul Ministerului Mediului nr. 72136/4.09.1991. În cadrul oferit de Muntele Ceahlău, sunt cunoscute tuturor condiţiile naturale vitrege şi aspre în care trăiesc preoţii şi monahii din acest lăcaş de cult, mai ales că în loc de chilii aceştia au avut, iniţial, nişte adăposturi săpate în subteran (bordeie). Pentru a îmbunătăţi condiţiile de existenţă şi de rugăciune ale călugărilor şi pentru a crea un spaţiu liturgic corespunzător, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a demarat atât de necesarul proces de reamenajare a spaţiului liturgic şi de pelerinaj existent în jurul bisericii şi de reabilitare a locuinţelor monahilor (chilii, bucătărie, trapeză, grupuri sanitare etc.). În acest sens, cunoscând faptul că Masivul Ceahlău este rezervaţie naturală, încă din anul 2003 Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a solicitat autorităţilor locale şi centrale găsirea unor soluţii legale pentru realizarea obiectivelor de mai sus. Pentru construirea Casei „Panaghia“, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a obţinut toate avizele necesare. Pe baza acestor avize, Consiliul Judeţean Neamţ a emis autorizaţia de construcţie încă din luna august a anului 2004. Pe 6 august 2007, Casa „Panaghia“ a fost sfinţită de Prea Fericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române şi Locţiitor de Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. În anul 2005, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a fost acţionată în judecată de Asociaţia Salvamont pentru stoparea construirii Casei „Panaghia“ pe Muntele Ceahlău. Prin sentinţa civilă nr. 1359/ 16.10.2007, definitivă, Judecătoria Bicaz a respins acţiunea introdusă de Asociaţia Salvamont, dispunând că Mitropolia Moldovei şi Bucovinei poate continua şi finaliza lucrarea începută. Ocrotirea rezervaţiei naturale - o prioritate pentru Biserică Contestatarilor dreptului Bisericii de a avea o mănăstire pe Muntele Ceahlău le facem cunoscute următoarele: 1. Numele de „Toaca“ şi „Panaghia“ („Preasfânta Născătoare de Dumnezeu“) date unor vârfuri ale Muntelui Ceahlău arată că masivul a fost şi trebuie să rămână şi un loc de spiritualitate monahală ortodoxă, nu doar de turism secularizat. Atâta timp cât pe Ceahlău există şi alte construcţii: Cabana Dochia, cu 130 de locuri de cazare, şi Staţia Meteorologică cu locuinţe pentru personalul deservent, trebuie să existe şi Mănăstirea „Sfântul Voievod Ştefan cel Mare“ pentru că parcul naţional nu trebuie confundat cu o sălbăticie. 2. Mitropolia nu doreşte să facă hotelărie pe Ceahlău întrucât are deja în staţiunea Durău case pentru turişti. Însă condiţiile în care îşi duceau viaţa monahii de pe Ceahlău, în chiliile subterane - în fapt adevărate bordeie - erau foarte aspre şi inumane. Conform Constituţiei României, art. 29, Statul Român, prin autorităţile sale centrale şi locale, este obligat să asigure desfăşurarea normală a activităţilor unităţilor din fiecare cult, inclusiv a celor din Biserica Ortodoxă Română (şi aici sunt incluse şi mănăstirile cum este cea de pe Ceahlău). Totodată, conform dreptului umanitar - naţional şi european, fiecare persoană are dreptul la condiţii de viaţă decente. În cazul de faţă şi monahii din Mănăstirea „Sfântul Voievod Ştefan cel Mare“ şi „Schimbarea la Faţă“ de pe Muntele Ceahlău au dreptul la condiţii umane de existenţă, lucru realizat prin reabilitarea şi reamenajarea chiliilor şi a anexelor (trapeză, bucătărie, grupuri sanitare etc.). Noua Casă „Panaghia“ este mai ecologică decât bordeiele insalubre de sub pământ. 3. Casa „Panaghia“ nu a făcut decât să sistematizeze şi să concentreze într-un singur loc bordeiele care erau răsfirate în jurul bisericii astfel încât, de fapt, se reduce spaţiul în care monahii îşi vor desfăşura activitatea. De altfel aşa se intenţiona să se construiască încă de la început, de când s-a ridicat şi biserica, însă lipsa fondurilor nu a permis atunci acest lucru. Retrocedarea către Biserică a unor suprafeţe de pădure a adus în ultimii ani şi posibilitatea de a rezolva această problemă. Un drept şi o necesitate Aşadar construcţia Casei „Panaghia“ pe Muntele Ceahlău este un drept şi o necesitate şi arată grija pe care Mitropolia Moldovei şi Bucovinei o poartă deopotrivă pentru călugări şi pelerini, dar şi pentru mediul natural. Pe aceste locuri, care cândva „foşgăiau de sihaştri“, existau numeroase schituri care au şi conferit Ceahlăului statutul de „munte sfânt“ al românilor. Mănăstirea din vârful muntelui este astăzi un simbol al continuităţii noastre, fiind o valorificare şi sub aspect spiritual, nu doar turistic, a acestei zone atât de vizitată. A te împotrivi ca cei care se nevoiesc în acest sfânt lăcaş să beneficieze de condiţii umane este un act cinic, chiar barbar am putea spune. În spatele unor astfel de acţiuni pot fi unele interese obscure şi nicidecum grija pentru natură, întrucât acest aspect este dintotdeauna o prioritate pentru Biserica Ortodoxă Română care se raportează la mediul înconjurător ca fiind „creaţia lui Dumnezeu“. Este posibil ca astfel de acţiuni, sau altele asemănătoare, să nu fie decât reflexia unor mentalităţi antireligioase care văd în religie un rău social şi nu un factor de educare şi de ridicare a demnităţii umane. (Secretariatul Centrului Eparhial Iaşi)