De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Conferință despre limite în limbajul științei și teologiei
La Biblioteca Națională de Fizică de la Măgurele, județul Ilfov, a avut loc, ieri, Conferința „Limite și frontiere în limbajul științei și al teologiei”. Conferința se înscrie în cadrul evenimentului intitulat „Dialogurile Cunoașterii” organizat de Centrul de Dialog și Cercetare în Teologie, Filosofie și Știință, Institutul de Fizică Atomică (IFA) și Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH).
Temele de la această conferință au fost prezentate într-un limbaj transdisciplinar care a cuprins elemente din mai multe științe și domenii de cercetare. Prof. dr. Emil-Ioan Slușanschi de la Facultatea de Automatică și Calculatoare din București și-a pus întrebarea dacă lumea pe care noi o experimentăm poate fi o realitate proiectată de mintea oamenilor sau de o inteligență artificială. Profesorul a spus că din punct de vedere teoretic o astfel de concluzie este posibilă și lumea poate fi simulată de o anumită conștiință, dar limitările de ordin fizic și uman sunt aproape insurmontabile în acest sens. „Procentul de civilizații care ar ajunge la stadiul de a simula o existență ca a noastră este aproape de zero. Procentul de civilizații care ar fi interesate de așa ceva este aproape de zero, și procentul de ființe ca noi, care trăiesc într-o simulare, este aproape de 1. Adică, cel mai probabil, ori nu suntem în stare să ajungem acolo fiindcă ne distrugem pe drum, ori, dacă ajungem acolo, nu mai suntem interesați să ne simulăm, ori am putea să trăim deja într-o simulare acum. Unii oameni de știință au zis că simulările din String Theory pot fi muzica unei conștiințe mai presus decât noi, care să ne pună aceste materializări în față”, a spus prof. Slușanschi. Preotul dr. Răzvan Petcu, parohul Bisericii Drăgănescu din județul Giurgiu, a vorbit despre două sisteme referențiale care pot oferi o înțelegere a modului cum a fost creată lumea și s-ar putea împăca ideea creației în șase zile cu teoria modernă a Big Bangului sau a generației spontanee. „În referatul biblic al Creației se vorbește de cele șase zile ale genezei. De ce nu am vedea noi zilele creației ca fiind simultane în sistemul lui Dumnezeu, iar noi, cei care trăim acum, în lumea despărțită de acest sistem dumnezeiesc, să percepem toate aceste evenimente ale creației ca fiind despărțite în timp. În acest sens, Sfântul Vasile cel Mare spune că începutul timpului nu este timp, iar acesta ar cuprinde în el toate zilele creației”, a spus pr. dr. Răzvan Petcu. În continuare, dr. Alexandru Nicolin de la IFIN-HH, a vorbit despre Sfântul Maxim Mărturisitorul și legătura cu mecanica cuantică. Profesorul a arătat că în teologie, ca și în fizica modernă, sunt probleme care depășesc puterea de înțelegere a minții omului și a vorbit de necesitatea acomodării minții și înțelegerii într-o nouă paradigmă creată de orice descoperire științifică. La final, părintele diac. dr. Sorin Mihalache a adus în discuție moralitatea noilor acumulări de conștiință și de știință din lumea contemporană. „Dezvoltarea tehnologiei și datele științifice ne conving că trăim într-un ev plin de șanse, dar, în același timp, trăim într-o lume în care problemele se multiplică, și aici ar fi interesant de constatat că simpla acumulare a datelor științifice nu face lumea mai bună, ci dimpotrivă, se pare că lucrurile au scăpat în unele zone de sub control, și mă gândesc aici doar la amenințarea dispariției speciilor, la poluare, la degradarea ecosistemului terestru, la discrepanțele sociale dintre săraci și bogați”, a spus părintele diacon. Întâlnirea de ieri a fost moderată de conf. dr. Adrian Lemeni de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București și de fizicianul dr. Andrei Dorobanțu. După susținerea prezentărilor a urmat și o sesiune de discuții libere.