Conferință duhovnicească a unui profesor american la Iași

Miercuri seara, 19 noiembrie, în Sala „Iustin Moisescu” din cadrul Ansamblului Mitropolitan Iași a avut loc prelegerea „De la cuvânt la contemplație: lectura duhovnicească în mănăstirile Bisericii Siro-Orientale (400-700 d.Hr.)”, organizată de Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Dumitru Stăniloae” din Iași. Evenimentul l-a avut ca invitat pe conf. univ. dr. David A. Michelson de la Vanderbilt University, Nashville, SUA.

Organizat în mediul academic teologic, evenimentul și-a propus să contribuie la cunoaș­terea mai bună a particularităților vieţii monahale din tradiția creştină siriacă. Prelegerea a explorat monahismul siriac de Răsărit (sau siro-oriental) din Imperiul Sasanid, în perioada 400-700 d.Hr., mai exact modul în care monahii acestei tradiții au teoretizat și au practicat lectura contemplativă a Sfintei Scripturi.

„Conferința este de actualitate, mai ales din perspectiva a ceea ce se întâmplă astăzi în spațiul teologic românesc. Apetitul pe care îl observăm în publicistica teologică românească față de zona aceasta a Siriei, din punct de vedere creștin, și cred că este benefică deschiderea pe care o observăm, este mare tocmai pentru că vin informații din ce în ce mai noi, mai proaspete, despre o zonă a creștinismului pe care noi o cunoaștem extrem de puțin. Cred că invitatul din această seară, domnul profesor David Michelson, din Statele Unite, cu un doctorat la Princeton, specialist în istorie bisericească, cu precădere în literatura aceasta a Bisericii Siro-Orientale, a acceptat să vină în mijlocul nostru pentru o conferință dedicată acestei teme, «De la cuvânt la contemplație: lectura duhovnicească în mănăstirile Bisericii Siro- Orien­tale (400-700 d.H.)», cu o întrebare oarecum și cu o dilemă extrem de importantă legată de lectio divina în Biserica Siriei”, a afirmat părintele decan Cezar Hârlăoanu în debutul întâlnirii.

„Primul obiectiv al prelegerii a fost acela de a explica motivele pentru care monahii cititori siro-orientali au fost neglijați de istoriografia clasică, spre deosebire de atenția pe care istoricii și teologii au acordat-o practicii asemănătoare din monahismul occidental, cunoscută sub denumirea de lectio divina. În partea a doua, prelegerea a adus în discuție câteva surse siriace din secolele IV-VI, care descriu geneza lecturii contemplative ca practică a vieții duhovnicești. Aceste surse textuale arată cum, în Mesopotamia, în mănăstirile Bisericii Siro-Orientale, tradițiile ascetice siriace timpurii, reprezentate mai ales de Sfântul Efrem Sirul, s-au intersectat cu o nouă receptare a gândirii lui Evagrie Ponticul și astfel au contribuit la formarea unei viziuni proprii asupra lecturii contemplative. În partea a treia am discutat despre etapele de maturitate ale acestei practici, prin evocarea contribuției unor figuri remarcabile, precum Sfântul Isaac Sirul, Dadīșo din Qatar și Avva Iosif Hazzaya. Totodată, am urmărit și influența pe care practica siro-orientală a lecturii contemplative a exercitat-o, de-a lungul Evului Mediu, din China până în Etiopia și chiar până în spațiul românesc”, a declarat profesorul american.