Conferința interdisciplinară „Provocări și oportunități contemporane”

Amfiteatrul „Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman” al Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București a găzduit astăzi, 27 noiembrie, a doua ediție a conferinței naționale interdisciplinare „Provocări și oportunități contemporane”. Au luat cuvântul teologi și profesori universitari din diferite domenii, în prezența studenților dornici să descopere diferite metode de protecție în fața digitalizării globalizate.

Studenții au pășit nerăbdători în amfiteatrul Facultății de Teologie Ortodoxă din București pentru a fi prezenți la referatele prezentate de teologi și profesori universitari privitoare la domeniul digitalizării. Prima sesiune a fost moderată de părintele conf. univ. dr. Gheorghe Holbea, prodecanul facultății, care a transmis un cuvânt de bun-venit celor prezenți la a doua ediție a con­ferinței naționale.

Părintele prof. univ. dr. Nicușor Beldiman, consilier patriarhal, a rostit prezentarea: „Mijloace moderne de catehizare”, în care a subliniat metode practice pentru educarea religioasă a tinerilor.

„Părinții au dreptul și responsabilitatea educației religioase, fiindcă prin dreptul firii, ei au cea dintâi responsabilitate în formarea copiilor, transmițându-le valorile spirituale pe care ei înșiși le trăiesc. Educația este necesară în familie, deoarece aici începe și se stabilește viitorul temporar, dar și cel etern al omului, viitor pentru care familia creștină este răspunzătoare în fața oamenilor și a lui Dumnezeu. Creș­tinul este vrednic de pedeapsa lui Dumnezeu, dacă nu se ostenește pentru semenii săi, așa cum ne spune Sfântul Ioan Gură de Aur: «Cu cât mai mult ne va pedepsi pe noi, dacă nu vom avea grijă de semenii noștri», și continuă: «Nu în a procura avere și mărire pentru copii trebuie să se consume strădania părinților, ci în a-i învăța pe aceștia cum să facă binele»”, a transmis părintele consilier patriarhal.

În continuare, părintele conf. univ. dr. Marian Vild a prezentat re­feratul „Și să nu vă potriviți cu acest veac, ci să vă schimbați prin înnoirea minții, ca să deosebiți care este voia lui Dumnezeu (Romani 12, 2). Rolul discernământului duhovnicesc în fața provocărilor tehnologiei contemporane”.

„Cuvintele Sfântului Apostol Pavel subliniază că poziționarea unui creștin, care este mădular viu al Trupului Mântuitorului Iisus Hristos, trebuie să fie către voia Domnului, nu spre lucrurile acestui veac. Prin discernământ duhovnicesc, după Sfântul Antonie cel Mare virtutea supremă, creștinul trebuie să utilizeze cele ale lumii ca unul care nu este în lume, ca un cetățean al veacului care va să fie. În Epistola către Diognet, una dintre perlele literaturii post-apostolice, găsim cea mai frumoasă descriere a creștinilor, care pare a fi o aplicare a cuvintelor pauline din Epistola către Romani: «Creștinii nu trăiesc deosebiți de ceilalți oameni nici prin pământul pe care trăiesc, nici prin limbă, nici prin îmbrăcăminte. Nu locuiesc în orașe ale lor, nici nu folosesc o limbă deosebită, nici nu duc o viață străină. Învățătura lor nu este descoperită de cugetarea unor oameni care cercetează cu nesocotință, nici nu o arată ca fiind o învățătură omenească […], dar arată o viețuire minunată și recunoscută de toți ca nemaivăzută»”, a spus părintele Marian Vild.

Părintele conf. univ. dr. Gheorghe Holbea a vorbit despre „Tehnologia: relația dintre om și idolul său tehnologic”.

„Alături de omul creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, apare o construcție tehnologică asemănătoare cu cea umană. Totuși, omul are multe puncte în care excelează și se deosebește. Acestea sunt cele care definesc frumusețea și adevărata măreție a omului. Valorile, idealurile, simțul moral, credința în Dumnezeu sau căutarea transcendentului constituie însu­șirile firii umane care definesc comportamentul omului. Gândirea filosofică, emoțiile lăuntrice ale aducerii aminte, legate de voință, discernământul față de bine și rău descriu autonomia și stăpânirea omului de sine”, a subliniat părintele Gheorghe Holbea.

În continuare, părintele prof. univ. dr. Emanoil Băbuș a evidențiat și mărturisit numeroase aspecte nocive ale digitalizării în societatea contemporană: „Fără a avea ultimele statistici, concluziile cercetătorilor în domeniu sunt clare. Telefonul poate provoca pe termen mediu și lung sedentaritate, obezitate, lipsa odihnei, amplificate toate de frenezia timpului acordat dispozitivelor. Așadar, nu ne mișcăm, dormim prost, pentru că nu știm că timp de 30-45 de minute înainte de culcare nu avem ce căuta pe ecrane. Toate aceste dispozitive nu fac altceva decât să ne gâdile creierul. Nu trebuie să uităm nici de distracția provocată de ecran, care ne antrenează să mâncăm și să bem mai mult”, a spus părintele Emanoil Băbuș.

La sfârșitul primei sesiuni, părintele arhid. asist. dr. Gheorghe-Cristian Popa, consilier patriarhal, a expus referatul: „Dragostea care nu rabdă. Distorsiuni ale sensului iubirii creștine în lumea digitală”: „În cadrul familiei, dragostea se împuținează acolo unde intervine uzul tehnologiei digitale sau depen­dența de aceasta. În cazul celor care caută dragostea în forma ei redusă la trup, ajung să frizeze prin actele și dorințele lor culmi ale psihopatologicului. Așa­dar, este nesigur să afirmăm că, în mediul digital, dragostea este imposibilă, dar putem afirma cu certitudine că în mediul virtual dragostea este nesigură, și aici nu este vorba doar despre securitatea fizică și psihică a persoanei, ci de sănătatea ei spirituală”.

În cadrul sesiunilor conferinței, au susținut referate: prof. univ. dr. Nicu Gavriluță; părintele lect. univ. dr. Oliviu Botoi; conf. univ. dr. Adrian Lemeni; prof. univ. dr. Cristina Gavriluță; părintele conf. univ. dr. Vasile Crețu; părintele conf. univ. dr. Liviu Vidican-Manci; prof. univ. dr. ing. Florin Pop; conf. univ. dr. Beatrice Mahler; conf. univ. dr. ing. Ana Maria Drăgulinescu; lect. univ. dr. Oana Moșoiu; părintele lect. univ. dr. Alexandru Atanase Barna; dr. Alexandra Ștefania Nadane; părintele protos. dr. Athanasie Ulea și părintele lect. univ. dr. Georgian Păunoiu.