Conferință națională dedicată artei bisericești la Palatul Patriarhiei

În perioada 11-14 noiembrie 2024, Palatul Patriarhiei găzduiește a 11-a ediție a Conferinței Naționale „Unitate dogmatică și specific național în pictura bisericească”. Ediția din acest an are ca tematică „Programele iconografice, spațiul liturgic și metodele de restaurare: abordări actuale”. Sesiunile întrunirii sunt împărțite în trei secțiuni: Pictură bisericească, Restaurare, arhitectură și obiect liturgic și Normativ și îndrumător iconografic.

Sesiunea inaugurală a conferinței naționale s-a desfășurat în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei marţi, 12 noiembrie, și a fost moderată de părintele lect. dr. Silviu Tudose, cadru didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București. Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a binecuvântat deschiderea lucrărilor conferinței și a rostit cuvântul inaugural intitulat „Mărturisirea credinței ortodoxe prin arta bisericească”.

În continuare, reprezentanți ai mai multor instituții publice au adresat mesaje participanților la confe­rință. 

Mai întâi, Florinel Frunză, director general în cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte, a transmis mesajul secretarului de stat Ciprian Olinici, reliefând rolul profund pe care arta sacră îl joacă în viața fiecărei generații de oameni: „Confe­rința Națională «Unitate dogmatică și specific național în pictura bisericească», ajunsă astăzi la a 11-a ediție, a devenit unul dintre cele mai importante repere în înțe­legerea rolului profund, deopotrivă spiritual și estetic, dezvoltat și permanent actualizat de iconografia ortodoxă. Evenimentul de astăzi este, fără îndoială, unul cu o înaltă ținută academică, dar și un prilej al întâlnirilor relevante, al schimbului de expe­riență, al valorizării tezaurului uriaș pe care arta bisericească, în integralitatea sa, îl pune la dispoziția tuturor celor interesați și profund mișcați de întrepătrunderea tainică a spiritualului și esteticului. Ca parte integrantă și definitorie a spațiului eclezial, arta sacră își manifestă cu fiecare generație actualitatea și puterea de reprezentare a realității spirituale, își acordează rezonanța la pulsul societății, filtrează cu intensitate bine temperată eferves­cen­țele stilistice, promovează profunzimea simbolului, eleganța gestului și înălțimea gândirii teologice”.

În continuare, mesajul Academiei Române a fost prezentat de vice­pre­ședintele instituției, acad. Mircea Dumitru, care a evidențiat con­tri­buția importantă adusă de educația artistică religioasă pe multiple planuri: „Deși, la o privire rapidă și superficială, tema acestei conferințe pare și chiar este, într-o bună măsură, una de strictă specialitate, cu conotații și implicații tehnice, anvergura dogmatică, istorică și culturală a teologiei icoanei este una esențială și constitutivă pentru dinamica religiosului, nu doar în istoria Bisericii creștine ortodoxe, ci mai ales în ceea ce prezintă un interes deosebit pentru noi, astăzi, în cultura umanistă mai largă a epocii contemporane. Educația religioasă artistică poate și trebuie să contribuie la o împlinire spirituală a persoanei conști­ente de nevoia de a consolida dimensiunea duhovnicească a exis­tenței sale, dar și la contracararea dezechilibrelor culturale determinate de diminuarea semnificației sacrului în viața spirituală a omului contemporan în contextul secularizării actuale”.

A urmat mesajul rectorului Univer­sității din București, prof. dr. Marian Preda, transmis de prof. dr. Romiță Iucu, președintele Consiliului de Orientare și Analiză Strategică al UB, care a vorbit despre rolul pedagogic al icoanei: „Iconografia creș­tină este mai mult decât o simplă expresie artistică. Este o adevărată cale de învă­țătură și de comuniune. Este o Biblie zugrăvită ce le descoperă credincioșilor taina vieții divine și adevărurile mântuitoare. Icoanele au apărut în Biserică și pentru a transmite vizual acele mesaje pe care credinciosul nu a avut întotdeauna acces să le citească din Scriptură. Într-o vreme în care poporul nu putea lesne să cunoască textele sfinte, icoanele jucau rolul unui catehism tăcut, un cuvânt fără sunet prin care Biserica îi aducea pe oameni mai aproape de Dumnezeu. Scenele prezentau esența vieții și lucrării Mântuitorului, încadrate de învățăturile sfinților, iar credincioșii învățau să-și îndrepte mintea spre cele cerești, fiind chemați să vadă în icoană prezența vie și lucrătoare a Domnului. În tradiția noastră ortodoxă, icoana nu este considerată un simplu obiect de decor, ci un loc de prezență, o adevărată fereastră spre cer. Amplasarea icoanelor în jurul Altarului și pe iconostas organizează spațiul sacru într-o viziune a Împărăției, unde cerul și pământul se întâlnesc”.

La rândul său, rectorul Univer­sității Naționale de Arte din Bucu­rești, prof. dr. Cătălin Bălescu, a explicat în alocuțiunea sa semnificația ideii de specific național în pictura bisericească: „Din punctul meu de vedere, ceea ce denotă specificul național în pictura bisericească, ceea ce deose­bește icoana grecească de cea sârbă, bulgară și nu numai, constituie tocmai componenta gramaticală expresivă legată de lumină, de culoare, de miș­carea în cadrul pictural, de nuanțele tehnice și de limbaj, adică toate elementele care reprezintă obiecte de studiu în atelierele Universității Na­ționale de Arte. Acest specific expresiv transcende regula de configurare și caracterizează, prin raporturi de mare rafinament estetic în cazul artei bizantine românești, spiritul național. Dacă în cazul semnificației icoanei sau al scenelor de pictură murală schimbările sunt greu de presupus, în cazul expresiei, al raporturilor de lumină, de culoare, de formă sau miș­care compozițională, permisivitatea este mai mare, oferind astfel pictorului posibilitatea unei viziuni ample care, dincolo de inspirație, poate revela atât duhul credinței, cât și specificul național”.

Părintele Silviu Tudose a prezentat apoi volumul ce cuprinde lucrările ediției din anul 2023 a acestei conferințe naționale, volum intitulat „Programele iconografice și metodele de restaurare în arta bisericească actuală”. 

În încheierea sesiunii inaugurale a evenimentului, cei prezenți au avut ocazia de a viziona filmul „Iconografia Altarului Catedralei Națio­nale”, realizat de TRINITAS TV.

Tot marţi s-a desfășurat prima sesiune de comunicări științifice. Secți­unea întâi, dedicată picturii bise­ricești, a avut ca temă „Programe iconografice: perspective istorice și valorificări contemporane” și a fost moderată de lect. dr. Ștefan Ionescu-Berechet, istoric de artă și cadru didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Capitală.