Conferință pe tema situației umanitare din Armenia, în Capitală

În seara zilei de 14 noiembrie 2023 s-au desfășurat, la sediul Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România, o conferință și o dezbatere la care au luat parte membri ai comunității armene din țara noastră, oficialități și reprezentanți ai mai multor Biserici creștine din România. Evenimentul și-a propus promovarea culturii și spiritualității armenești, precum și discutarea situației umanitare cu care se confruntă poporul armean în urma conflictului din regiunea Nagorno-Karabah.

Întâlnirea, organizată cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte, a fost moderată de Ciprian Olinici, secretar de stat, fiind găzduită de Preasfințitul Părinte Episcop Datev Hagopian, Întâistătătorul Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România. La masa rotundă au luat parte reprezentanți a șase Biserici creștine din țara noastră, delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel fiind Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal. În cadrul evenimentului, clericii armeni, printre care s-a numărat și Preasfințitul Părinte Vrtanes Abrahamyan, Episcop de Artsakh, le-au prezentat celor de față situația umanitară generată de refugiul a aproximativ 120.000 de persoane în Armenia. De asemenea, au fost identificate câteva soluții destinate ameliorării crizei umanitare desfășurate în prezent, care implică totodată și pericolul iminent al distrugerii unor monumente creștine de o valoare inestimabilă, unele datând chiar din primele secole ale erei noastre.

Filantropia, trăsătură esențială a vocației cultelor

În deschiderea conferinței, secretarul de stat Ciprian Olinici a vorbit despre necesitatea solidarității cu poporul armean care trece prin această criză: „Această seară vine în continuarea generozității pe care, în spiritul acestei țări și al creștinismului, dorim să o oferim. Suntem aici pentru a confirma și una dintre trăsăturile esențiale ale vocației cultelor religioase din România, cea filantropică, a cărei valoare este accentuată atunci când ea nu se adresează numaidecât celor care împărtășesc în mod deosebit aceeași credință și aceeași etnie. Atunci când răspundem pozitiv unui astfel de demers, dăm sens unor cuvinte pe care le folosim foarte des în discursul public: dialog constructiv, contribuții la binele social, iubire de semeni, empatie și altele. De multe ori, sunt parte dintr-un discurs. Atunci când nu sunt urmate de fapte și de lucruri concrete, rămân doar urme pe hârtie sau cuvinte aruncate. De aceea, în această seară, Prea­sfințitul Părinte Datev ne cheamă să dăm consistență discursului și gândurilor noastre și, în același timp, să fim sensibili nu numai unei cauze umanitare, ci unei drame profunde pe care cu greu o putem înțelege la câteva mii de kilometri distanță”.

Cea mai persecutată religie din lume este cea creștină

La rândul său, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a evidențiat faptul că persecutarea creștinilor nu este un fenomen izolat: „Este dificil să vorbești în asemenea momente, când mărturii evidente amintesc despre distrugerea unui popor dintr-o provincie întreagă și a unui patrimoniu care datează, în parte, din primul mileniu creștin. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel transmite un cuvânt de apreciere Preasfințitului Părinte Episcop Datev care, de la declanșarea conflictului în Artsakh, a organizat multe acțiuni aici și în străinătate, cea mai curajoasă fiind chiar vizita pe câmpul de luptă de acolo. De asemenea, transmit un cuvânt de îmbărbătare pentru Preasfințitul Părinte Episcop Vrtanes, care a fost obligat să trăiască drama plecării în pribegie a credin­cioșilor pe care i-a păstorit până acum. Ceea ce se întâmplă în Artsakh tulbură întreaga creștinătate pentru că nu este un fenomen izolat. Din păcate, în ultimele decenii, am fost mar­­tori la multe agresiuni împotriva populați­i­lor creștine. Este un fapt recunoscut de or­ga­nizațiile inter­na­ționale care supraveghează libertatea religioasă și drepturile omului că cea mai persecutată religie din lume este cea creștină. Cunoaștem tragedia comunităților creștine din Siria care au trăit neîntrerupt pe acele meleaguri timp de două mii de ani și care acum un deceniu au fost obligate să plece în exil, lucru petrecut acum cu poporul armean din Artsakh”, a spus Preasfinția Sa.