În prima zi de Crăciun, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârşit Sfânta Liturghie în Catedrala patriarhală, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. După Sfânta Evanghelie, Preafericirea Sa a rostit un cuvânt de folos duhovnicesc despre însemnătatea marelui praznic al Naşterii Domnului Iisus Hristos.
Sărbătoarea Naşterii Domnului a unit în rugăciune numeroşi credincioşi din Capitală, care au venit la Catedrala patriarhală să se roage şi să aducă mulţumire lui Dumnezeu alături de preoţii slujitori. În cuvântul de învăţătură, Întâistătătorul Bisericii noastre a arătat că deşi textul Evangheliei este unul scurt, are multe înţelesuri duhovniceşti. „Vedem că cei de aproape, cei din neamul lui Iisus, nu sunt suficient de sensibili, de primitori şi de darnici. Hristos Domnul nu găseşte un loc într-o casă, ci Se naşte într-o peşteră care era şi adăpost pentru animale. Dar Dumnezeu trimite de la distanţe mari oameni care priveau la stele şi care constată la un moment dat că a apărut o stea minunată, care nu se comportă ca şi celelalte stele, fiind semnul că undeva s-a născut un Împărat mare“, a spus Preafericirea Sa.
În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat că darurile aduse Pruncului Iisus de magi arată identitatea şi misiunea Domnului Hristos ca Mântuitor al lumii. „Aurul era simbolul casei regale, era simbolul darului oferit împăratului. Tămâia se aduce lui Dumnezeu în templu atunci când oamenii se roagă. Smirna, de asemenea, un dar preţios, este formată din aromate şi se folosea la prepararea unor medicamente, dar mai ales pentru îmbălsămarea celui mort. Deci aurul înseamnă că Pruncul Iisus este un Împărat, tămâia că El este Dumnezeu şi în acelaşi timp mare Preot sau Arhiereu, iar smirna arată că El va trece prin jertfă, prin moarte şi apoi va birui moartea prin înviere. Aceste daruri arată cum oameni de departe, de alt neam vin să cinstească pe Pruncul Iisus. Faptul că aceşti trei magi nu sunt evrei arată că la Iisus vor veni popoarele care se vor închina Lui şi care vor deveni creştine. Iisus va fi Împărat duhovnicesc peste multe popoare şi va chema în Împărăţia cerurilor o mulţime de neamuri, de etnii diferite“, a spus Preafericirea Sa.
Dumnezeu nu forţează libertatea noastră
Călător şi străin, Mântuitorul Iisus Hristos a venit în această lume neavând o casă a Sa şi de aceea S-a născut în peşteră, sub pământ, ca într-o biserică de sub pământ. Aceasta este o prefigurare a catacombelor în care creştinismul era persecutat pe când se năştea ca religie nouă în Imperiul Roman. Mântuitorul Hristos S-a născut în peştera ca o biserică de sub pământ, ca să sfinţească pământul. A fost pus în iesle pentru ca ieslea să devină un fel de altar al peşterii, a continuat Patriarhul României. „Naşterea Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos este o sărbătoare a iubirii nesfârşite şi smerite a lui Dumnezeu faţă de oameni. Prin ea înţelegem că Dumnezeul slavei, Care a creat întreg universul, are iubire neţărmurită şi smerită. El se naşte ca un copil, pentru că putem să-i acordăm maximă atenţie unui copil sau să-l neglijăm cu totul. Dumnezeu nu forţează libertatea noastră. Smerenia Lui este spaţiul libertăţii noastre. Această formă de smerenie a lui Dumnezeu, care începe cu naşterea Sa şi se arată în formă culminantă prin răstignirea Sa pe Cruce, ne arată că Dumnezeu Cel veşnic este iubire smerită şi atotputernică“, a spus Preafericitul Părinte Patriarh.
„Naşterea Domnului este o binecuvântare pentru familie“
În continuare, Patriarhul Bisericii noastre a arătat că prin naşterea Pruncului Iisus în Betleem sunt binecuvântaţi toţi copiii. „Nimeni nu poate să fie om deplin dacă nu iubeşte copiii. Iisus Hristos nu a avut copii, dar a avut fii duhovniceşti, pe Ucenicii Săi. Această iubire paternă este semnul maturităţii iubirii omului şi copilul este rodul binecuvântării familiei. De aceea, odată cu naşterea Pruncului Iisus se binecuvântează şi familia. Nu era sănătos ca acest Copil să aibă numai mamă, El trebuia să simtă şi iubirea de tată. De aceea Iosif apare în faţa lumii ca şi când ar fi tatăl lui Iisus. Astăzi familia creştină este foarte mult persecutată de o mentalitate consumistă, materialistă şi individualistă. Sărbătoarea Naşterii Domnului ne cheamă să acordăm cea mai mare atenţie copiilor şi familiilor cu copii, ca binecuvântări pentru întreg poporul“, a mai adăugat Preafericirea Sa.
Patriarhul României, colindat de Corul „Nicolae Lungu“
Imediat după Sfânta Liturghie de la Catedrala patriarhală, membrii Coralei „Nicolae Lungu“ a Patriarhiei Române l-au colindat pe Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în Reşedinţa patriarhală. Preafericirea Sa i-a felicitat pe membrii corului pentru activitatea misionară din anul 2013 şi le-a vorbit celor prezenţi despre importanţa cântărilor bisericeşti. „Cântarea este o lucrare misionară, nu o simplă delectare, este susţinerea rugăciunii şi accentuarea adevărurilor credinţei într-un mod sensibil şi profund care nu poate fi exprimat prin simplul cuvânt din predică. Există deci o complementaritate între cuvântul rostit şi cuvântul cântat, cuvântul mărturisit şi cuvântul doxologic de laudă adusă lui Dumnezeu. Pentru toate aceste lucrări vă felicităm şi dorim ca Hristos Domnul, Cel născut în Betleem, să binecuvânteze activitatea şi casele dumneavoastră, pentru că am văzut şi unele înnoiri. Aveţi continuitate şi înnoire în această Corală «Nicolae Lungu» a Patriarhiei Române“, a spus Preafericirea Sa, care, la final, a oferit membrilor corului daruri.