Cum putem combate astenia de primăvară

La trecerea de la anotimpul de iarnă la cel de primăvară, schimbările din mediul înconjurător, ale regimului alimentar şi ale ritmului de viaţă provoacă multor persoane o stare de indispoziţie generală, oboseală inexplicabilă, irascibilitate şi apatie, toate având drept cauză astenia de primăvară.

Experienţele îndelungate au selectat un mare număr de plante medicinale şi aromatice cu acţiuni sedative, antispastice, antidepresive şi tonifiante, bogate în vitamine şi în săruri minerale eficiente în prevenirea şi combaterea asteniei.

Cu efecte foarte bune se dovedesc tratamentele cu diferite preparate sub formă de:

- infuzii din coada-şoricelului, busuioc, mentă, lavandă, roiniţă, rozmarin, anghinare, soc, zmeur (frunze), fenicul (fructe), schinduf (pulbere din seminţe);

- infuzie din amestec cu ciuboţica-cucului (50 g), flori de lavandă (25 g), conuri de hamei (15 g), herba de sunătoare (10 g) şi rădăcini de valeriană (5 g); se ia o lingură amestec, se opăreşte cu 250 ml apă clocotită, se infuzează 3 minute şi se bea un ceai foarte cald înainte de culcare;

- infuzie din amestec cu flori de tei, sunătoare, cimbrişor, măghiran, sovârf, salvie şi talpa- gâştei (în părţi egale) din care se beau două ceaiuri calde între mese şi un ceai la culcare, timp de 3 săptămâni;

- decocturi preparate din flori şi frunze de angelică, coada-calului, rădăcini şi frunze de ţelină, fructe de anason, fenicul, măceş şi păducel, conuri de hamei, rădăcini de valeriană, seminţe de năut şi coji uscate de mere;

- decocturi din obligeană (100 g), coada-şoricelului (50 g), lavandă (50 g), cătuşe (100 g), ciuboţica-cucului (50 g), rozmarin (50 g), pelin (30 g); se iau 50 g amestec la un litru şi jumătate de apă, se fierbe până scade la un litru şi se beau 3 căni pe zi;

- decoct din amestec cu rozmarin (40 g), roiniţă (40 g), cimbrişor (30 g), isop (20 g), muşeţel (10 g), salvie (10 g); se iau 2 linguriţe amestec la 250 ml apă clocotită, se fierbe 15 minute şi se beau una-două căni pe zi;

- tinctură din arnică, echinaceea, genţiana, lavandă, obligeană, rozmarin, sunătoare, talpa-gâştei şi ovăz nedecorticat, macerate în alcool 700;

- tinctură din amestec de valeriană, păducel şi ienupăr (în părţi egale), din care se iau câte 30 picături de două ori pe zi;

- vin din frunze uscate de salvie şi rozmarin, frunze proaspete de aloe şi seminţe de mărar, macerate în vin roşu, cu adaos de miere de salcâm din care se consumă câte 10-20 picături pentru recăpătarea energiei;

- uleiul de cătină albă, foarte bogat în vitamine, din care se iau câte 10-20 picături de 3 ori pe zi, pentru recăpătarea energiei;

- pulbere din flori uscate de arnică, fructe uscate de măceş şi rădăcini de valeriană, cu efecte în astenia nervoasă, nevroze şi avitaminoze.

Produsele apicole au eficienţă deosebită în tratarea asteniei prin acţiuni directe asupra sistemului nervos.

Lăptişorul de matcă şi polenul sunt suplimente nutritive bogate în substanţe hrănitoare, cu acţiuni antianemice, nutritive şi stimulatoare, contribuind, cu succes, în stările de astenie, oboseală fizică şi intelectuală, slăbiciune, lipsă de concentrare, sindrom neurastenic şi apatic, cu redarea unui tonus de optimism.

Mierea de albine are acţiune tonică, nutritivă şi regeneratoare a energiei. Combinată cu puţin suc de aloe şi zeamă de lămâie este eficientă împotriva asteniei, apatiei şi oboselii dacă se iau zilnic câte 3 linguri timp de o lună.

Regimul alimentar

Pentru prevenirea şi atenuarea simptomelor neplăcute ale asteniei, persoanele anemice şi cu surmenaj intelectual şi fizic vor trebui să acorde o atenţie deosebită unei alimentaţii complete cu vitamine naturale şi minerale, preluate din legume şi fructe proaspete. Aceste alimente vor contracara carenţele frecvente în vitaminele B, C, D şi E şi vor completa necesarul metabolic de minerale, acizi graşi (linolenic) şi unii aminoacizi esenţiali care participă la sinteza proteinelor din organism:

- salate de crudităţi (urzici, spanac, creson, pătrunjel, morcov, tomate, ţelină, ridichi negre, gulie, varză, ceapă, usturoi, frunze de păpădie);

- sucuri de legume (urzici, spanac, sfeclă roşie, ţelină - frunze, pătrunjel, tomate, cicoare-rădăcini) cu excelente proprietăţi vitaminizante şi mineralizante;

- fructe proaspete (200-500 g pe zi) luate în fiecare dimineaţă, mai ales lămâi, portocale, grepfruturi, banane, mere, pere, caise, struguri, măceşe, afine, coacăze negre, fragi, cătină albă, nuci, arahide, alune, migdale dulci, smochine;

- sucuri de fructe (mere, pere, prune, caise, agrişe, coacăze negre şi roşii, lămâi, portocale).