De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Cuvânt la ceas aniversar
Părintele prof. Ioan Ică împlineşte duminică, 9 septembrie 2012, venerabila vârstă de 80 de ani. S-a născut la Sibiu în anul 1932, dintr-o familie credincioasă de muncitori CFR, Ioan şi Susana, născută Luca, având patru copii: Victoria (monahia Fevronia), Letiţia, Cornelia (monahia Cristina) şi Ioan. S-a căsătorit în 28 august 1958 cu Irina Albu-{oneriu, originară din Cluj, licenţiată în teologie la Sibiu (1958). Au doi fii: Ioan, născut în 15 august 1960, căsătorit, arhidiacon, doctor în teologie, profesor universitar, şi Teodor, născut la 26 martie 1962, căsătorit, inginer.
A fost hirotonit diacon în ziua de 28 noiembrie 1971 şi preot în 13 iunie 1972 pe seama capelei Institutului Teologic Universitar din Sibiu de către mitropolitul Nicolae Mladin şi hirotesit iconom-stavrofor (1976). Se înscrie în 1951 la Institutul Teologic Universitar din Sibiu, urmând între 1951 şi 1955 cursurile de zi ale acestei instituţii. Sub îndrumarea ieromonahului prof. univ. dr. Nicolae Mladin, viitorul mitropolit al Ardealului (1967-1981), va susţine în 1955 teza de licenţă: "Eros şi Agape. O încercare de ontologie şi sinteză morală" (170 p.), apreciată cu nota 10, calificativul excepţional. Sub influenţa preotului profesor Dumitru Stăniloae, cu care era în strânsă legătură când venea vara la Sibiu, s-a dedicat după aceea, câţiva ani, trăind numai din ore, studiului limbilor clasice: greaca şi latina, apoi şi greaca modernă, precum şi limbilor moderne: engleză, germană, franceză şi italiană. În perioada 1958-1961, a urmat la zi cursurile de doctorat în teologie la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti (azi Facultatea de Teologie Ortodoxă "Justinian Patriarhul", din cadrul Universităţii Bucureşti), specializarea teologie dogmatică şi simbolică comparată. A susţinut în aprilie 1974 teza de doctorat cu titlul "Mărturisirea de credinţă a lui Mitrofan Kritopoulos. Importanţa sa istorică, dogmatică şi ecumenistă. Anexă: traducerea din greceşte a Mărturisirii" (276 p.) şi apreciată unanim cu nota 10, calificativul excepţional. După încheierea cursurilor doctorale la Bucureşti, a fost angajat în serviciul contabilităţii la Institutul Teologic Universitar din Sibiu până la 1 decembrie 1967, când a fost numit suplinitor la lectoratul de limbi moderne: engleză, franceză şi germană, recent înfiinţat; la acelaşi institut, concomitent a condus şi Seminarul de Teologie Dogmatică şi Simbolică. Este numit în 1968 lector, apoi conferenţiar la îndrumări misionare, la 1 octombrie 1974. La 1 octombrie 1976 a fost numit profesor titular la Catedra de teologie dogmatică şi simbolică la acelaşi institut. La 1 noiembrie 1994 se transferă în interes de serviciu la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, unde era, de altfel, profesor asociat din 1991. În 10 ianuarie 1996 a fost ales şeful Catedrei de teologie pastorală şi decan al acestei facultăţi, precum şi membru al Senatului Universităţii "Babeş-Bolyai", pentru legislatura 1996-2000. Din 1 februarie 1995, la propunerea Senatului Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, părintele profesor a fost timp de aproape şapte ani membru în Comisia pentru curriculum universitar, ştiinţe umaniste, profilul teologie, precum şi în Consiliul naţional de atestare a titlurilor şi certificatelor universitare din cadrul Ministerului Învăţământului. În aprilie-mai 2002 a făcut parte din Comisia Sfântului Sinod de evaluare a instituţiilor de învăţământ teologic ortodox superior din Patriarhia Română. La 1 octombrie 2000 se pensionează la cerere, devenind profesor consultant în cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca până în 2011. În anii universitari 1997-1998 şi 1998-1999 a predat teologia fundamentală şi dogmatică ca profesor asociat şi la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii "1 Decembrie 1918" din Alba-Iulia, participând şi la examenele de licenţă până la acreditarea acesteia. Părintele profesor Ioan Ică a fost numit pe bună dreptate dogmatistul enciclopedist al teologiei româneşti datorită prestaţiei şi erudiţiei, exactităţii şi sobrietăţii, simplităţii şi adâncimii gândirii sale. Dincolo de rigoarea academică, pe care şi-a însuşit-o din tradiţia vechii şcoli teologice de la Sibiu, a învăţat a se exprima la fel de bine prin inteligenţa inimii şi căldura sufletului. În susţinerea afirmaţiilor teologice pe care le face părintele profesor are ştiinţa de a-i cita atât pe Sfinţii Părinţi, cât şi pe marii gânditori ai culturii europene. Tot aşa pentru a lumina calea înţelegerii tainelor credinţei, are o imensă bucurie de a intona cele mai expresive imne liturgice şi pasaje din rugăciunile Bisericii. Prospeţimea Tradiţiei şi debordanta forţă a cuvântului scris În biblioteca personală poţi găsi aproape tot ce s-a scris important în teologia europeană modernă, dar şi în zona gândirii filosofice şi a culturii. Părintele profesor Ioan Ică este un foarte bun cunoscător al fenomenului monahal, de la ascetismul arhaic egiptean la renaşterea isihastă şi, bineînţeles, la revirimentul athonit contemporan. Oricine poate sesiza în reflecţia teologică a părintelui profesor Ioan Ică prospeţimea uimitoare a Tradiţiei, profunzimea gândirii Părinţilor Bisericii şi, bineînţeles, virtuţile creatoare ale misticii sacramentale ortodoxe. Prin strălucita sa activitate, prin tot ce a întreprins, a oferit nobleţe şi valoare unuia dintre cele mai frumoase domenii ale învăţământului teologiei, şi anume, teologiei dogmatice. În personalitatea complexă a părintelui profesor Ioan Ică se regăsesc, ca la nimeni altul, debordanta forţă a cuvântului rostit, luciditatea extraordinară a gândirii, claritatea stilului în mesajul întrupat în scrisul său. Foarte bun cunoscător al teologiei eterodoxe, extrem de calificat în această direcţie, a contribuit, într-o manieră critică, dar în acelaşi timp irenică, la progresul dialogului teologic intercreştin şi în mare măsură la afirmarea specificului Ortodoxiei româneşti şi universale. La acest ceas aniversar, rugăm pe Bunul Dumnezeu să-i dăruiască sănătate şi putere de muncă pentru a continua să slujească teologhisind Cuvântului Întrupat, Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Să ne trăiţi întru mulţi şi binecuvântaţi ani, părinte profesor! (Pr. dr. Ciprian Florin Apetrei, consilier patriarhal, directorul Agenţiei de ştiri BASILICA)