Denia Acatistului Bunei Vestiri la Catedrala Patriarhală

La Catedrala Patriarhală a fost oficiată vineri seară, 31 martie 2023, Utrenia cu rânduială specială numită Denia Acatistului Bunei Vestiri. Slujba a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, slujitori ai sfântului lăcaș.

Potrivit rânduielii, la ceas de seară, a fost săvârşită la Catedrala Patriarhală slujba specială a Deniei, care este Utrenia sâmbetei din săptămâna a 5-a din Postul Mare, în cadrul căreia a fost rostit imnul Acatist al Bunei Vestiri. De asemenea, s-a citit în trei părți și „Istoria de folos din scrieri vechi aşezată”, care amintește trei evenimente din perioada Imperiului Bizantin, când Maica Domnului a salvat în chip minunat Constantinopolul de mânia păgânilor.

În cuvântul de învățătură rostit la final, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, a explicat rolul Acatistului Bunei Vestiri în viața creștinului: „Ne aflăm spre finalul celei de-a 5-a săptămâni a Sfântului și Marelui Post, care are o specificitate, și anume cele două denii, cea de miercuri seară în care s-a citit integral Canonul cel Mare de pocăință al Sfântului Andrei Criteanul și denia din seara aceasta, a Acatistului Bunei Vestiri. Denia din seara aceasta a conținut, pe lângă o capodoperă a literaturii poetice creștine, imnul Acatist al Bunei Vestiri, și o mulțime de cântări închinate Maicii Domnului și tainei întrupării Fiului lui Dumnezeu. Acatistul Bunei Vestiri este socotit de un mileniu și jumătate a fi cea mai frumoasă rugăciune, cea mai frumoasă poezie închinată Maicii Domnului, iar creștinii care o rostesc la biserică sau acasă consideră această rugăciune ca izvor de putere dumnezeiască, care aduce mult ajutor în viața noastră din partea Maicii Domnului, căreia ne adresăm, și ne umple sufletele, inimile și mințile de bucurie, pace și dragoste duhovnicească”.

De asemenea, ierarhul a vorbit și despre istoria acestei capodopere a literaturii poetice creștine și despre autorii posibili ai acesteia. „Această cântare a fost pusă pe seama mai multor autori, dar din păcate nici astăzi nu cunoaștem cu foarte mare precizie cine este autorul acestei capodopere. În ordine cronologică, cel dintâi a fost socotit Sfântul Roman Melodul, pe care cei mai mari savanți istorici ai literaturii universale îl consideră cel mai mare poet creștin. De aceea, unii l-au numit «Pindarul» poeziei creș­tine sau noul mag al poeziei. Al doilea este Gheorghe din Pisidia, după care urmează trei patriarhi, și anume Serghie al Constantinopolului, Sfântul Gherman tot al Constantinopolului și Sfântul Fotie. Cei trei sunt socotiți autorii prezumtivi ai acestui acatist, deoarece în viața lor au fost martorii unor minuni săvârșite de Maica Domnului ca urmare a citirii solemne a Acatistului Bunei Vestiri, alături de intervenția minunată a Maicii Domnului, care a salvat în repetate rânduri cetatea Constantinopolului. Pe parcursul acestei cântări alcătuite din 24 de strofe, 12 condace și 12 icoase, există un icos care ne îndreptățește să-l considerăm drept autor al acatistului pe Sfântul Roman Melodul. În icosul al 9-lea ni se amintește de lectorii cei mult vorbitori, care au rămas muți ca niște pești neștiind ce să zică despre taina Maicii Domnului, care a născut și a rămas fecioară. În același icos sunt amintite și vorbele cele încâlcite ale atenienilor. Aceste două formulări ne trimit la ultima universitate clasică din Imperiul Bizantin, și anume universitatea păgână de la Atena. Unii teologi consideră că acest acatist a fost alcătuit înainte de anul 529, mai ales în secolul precedent, când între Părinții Bisericii și filosofii din această universitate s-a desfășurat o dispută teologică și filosofică asupra adevărurilor de credință fundamentale. Imnul pe care l-am auzit este dedicat în întregime Maicii Domnului, ceea ce arată că autorul lui este cel mai probabil Sfântul Roman Melodul, care a trăit în atmosfera plină de bucurie a Ortodoxiei biruitoare asupra ereziilor hristologice și după ce în anul 431, la Efes, Sinodul cel de-al 3-lea Ecumenic a proclamat ca ortodoxă cinstirea Maicii Domnului. Potrivit acestei dovezi interne, dar și multor mărturii, autorul cel mai probabil al acatistului este Sfântul Roman Melodul”, a reliefat Preasfinția Sa.

Răspunsurile la strană au fost oferite de membri ai Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale, dirijați de arhid. protosalt Mihail Bucă.

Săvârşirea deniilor va continua şi pe parcursul Săptămânii Sfintelor Pătimiri, începând din seara Duminicii Floriilor şi încheindu-se în Vinerea Mare, cu Denia Prohodului Domnului.