De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Domnitorul Mihai Viteazul, pomenit la 426 de ani de la victoria împotriva otomanilor
Luni, 23 august, s-au împlinit 426 de ani de la Bătălia de la Călugăreni, în cadrul căreia oastea munteană condusă de domnitorul Mihai Viteazul a încercat să oprească invazia armatei otomane conduse de Sinan Paşa. Cu acest prilej, Parohia „Mihai Viteazul” din comuna Călugăreni, județul Giurgiu, a îmbrăcat haine de sărbătoare, Sfânta Liturghie fiind săvârşită în curtea bisericii parohiale.
După Sfânta Liturghie a fost săvârşită şi o slujbă de pomenire pentru voievodul Mihai Viteazul, pentru ostaşii căzuţi în aceste locuri cu peste patru secole în urmă, precum şi pentru ctitorii lăcaşului de cult, se arată pe site-ul episcopiagiurgiului.ro.
Pentru bucuria duhovnicească a credincioşilor au fost așezate spre închinare, într-un loc special amenajat, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Schitul Letca Nouă, racla care adăpostește părticele din moaștele Sfântului Ierarh Nicolae și ale Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, precum și racla cu moaștele Sfântului Nectarie, adusă de la Schitul „Acoperământul Maicii Domnului” din localitatea Varlaam.
La acest eveniment deosebit din viața parohiei au participat și au susținut foarte interesante prezentări generalul în rezervă Iosif Rus, muzeograful Sorin Turturică, muzeograful Dan Rusean, precum și membrii Asociației de Reconstituiri Istorice „Ferdinand I”, invitați speciali fiind militarii Batalionului 2 Călugăreni. Această asociaţie, promotoare a tradiţiilor istorice ale armatei române, i-a bucurat pe cei prezenţi la eveniment prin participarea cu uniforme, echipament și accesorii de epocă.
Biserica, a cărei formă actuală datează din secolul al 19-lea, reprezintă probabil o ctitorie a domnitorului Mihai Viteazul şi se poate să fi fost martora luptelor de la Călugăreni. Sigur este faptul că apare în Marele Dicționar Geografic al lui I. C. Brătianu ca fiind construită deja la anul 1644.